Bine aţi venit pe Scientia QA!
Pentru a putea publica întrebări şi răspunsuri, trebuie să vă înregistraţi.
Atenţie! Este posibil ca e-mailul de confirmare a înregistrării să intre în Spam.
  • Inregistrare
Pune o întrebare

Newsletter

SPRIJINĂ
DEZVOLTAREA
SCIENTIA

2,751 intrebari

5,713 raspunsuri

13,062 comentarii

1,524 utilizatori

De ce murim de batranete ?

2 plusuri 0 minusuri
554 vizualizari
Richars Dawkins descrie genele in cartea sa - Gena Egoista-  ca pe niste "replicatori" iar noi oamenii ca fiind "masinile lor de supravietuire". Atunci cand ne-am indeplinit "misiunea", suntem inlocuiti iar genele "calatoresc" mai departe prin generatiile noastre urmatoare.astfel, o molecula de ADN poate, in mod teoretic, sa traiasca sub forma de copii ale sale chiar si o suta de milionane de ani.

Plecand de la argumentul ca genele sunt potential, nemuritoare, in vreme ce corpurile noastre sunt trecatoare iar aceasta presupunere desi evidenta, se datoreaza de fapt modului nostru de reproducere asexuata si a crossing-over-ului adica incrucisarea celor 23 de cromozomi din partea mamei cu cei 23 de cromozomi din partea tatalui rezultand astfel un set nou si unic de 46 de cromozomi necesari constructiei unui corp omenesc respectiv a unui nou individ. un individ care nu s-a mai nascut niciodata iar dupa moarte codul sau genetic nu va mai fi rezultat niciodata din incrucisarea nici unei alte perechi de 23 de cromozomi.

De ce noi practicam reproducerea sexuata? de ce se incruciseaza cromozomii nostri ? si de ce nu traim vesnic ?
a intrebat Marius Trifan Novice (143 puncte) Dec 14, 2013 in categoria Corpul uman
  
Intrebarea e formulata gresit (parerea mea). Noi nu murim de batranete. Batranetea ca si cauza de deces nu exista. Mori datorita unei afectiuni mai frecventa la batranete, gen infarct, avc etc.

o unele celule senescente au mecanisme proprii de intrare in apoptoza, dar e vorba de o celula, nu de un organism.

Salut !

 

Eu as fi simplificat intrebarea lui Marius -pur si simplu  "de ce murim" ?

 

- Murim pentru ca suntem un element intr-un sistem de transmitere a informatiei genetice, iar acest mecanism presupune ca nu mai are nevoie de noi ca indivizi dupa ce ne-am indeplinit rolul reproducator (inclusiv protejarea urmasilor). Mai mult, prezenta noastra in continuare ar face o concurenta nedorita urmasilor - deci TREBUIE sa murim.

 

Acest fapt este reflectat in natura: indivizii speciilor cu durata scurta de viata produc multi urmasi iar cei din speciile cu durata lunga de viata produc putini urmasi (cu anumite particularitati functie de mediu).

 

- Mai exista un alt punct de vedere: organismele biologice sunt formate din substante complexe ale caror legaturi sunt permanent bombardate de factori de mediu. In cele din urma, aceste legaturi cedeaza, existand strategia de a le repara sau inlocui preventiv. Dar aceste mecanisme sunt mari consumatoare de energie si nu sunt sustinute decat cat este necesar biologic - vezi punctul 1.

2 Raspunsuri

0 plusuri 0 minusuri
1. Poti practica reproducerea in vitro daca doresti nu esti obligat sa practici reproducerea sexuata sau poti sa te abtii total daca nu vrei sa-ti transmiti genele mai departe.

2. Corpul uman este ca o masina, daca inlocuiesti partile uzate sau distruse de accidente mereu masina va functiona la infinit. Deci moartea de fapt survine cand una din componentele vitale ale sistemului nu ma poate functiona dintr-un motiv sau altul si sistemul intra in colaps. Teoretic daca te-ai hrani cu ce trebuie si ai avea grija la acidente si la uzura ar trebui sa traiesti la infinit. Corpul este proiectat sa se autoreconstruiasca si face asta mereu zi de zi miliarde de celule mor si sunt inlocuite cu altele noi.

Insa asa cum tu daca ai fi director la o companie constructoare de masini vei scoate mereu pe piata modele noi mai performante, decat cele vechi invatand din experientele anterioare, asa si specia umana va incerca mereu sa se perfectioneze generand indivizi din ce in ce mai evoluati din punct de vedere genetic si intelectiv.

De fapt individul in sine nu este important ci experientele traite de acesta, care se transmit la nivel genetic si se transmit mai departe dugand bagajul genetic la un nivel mai inalt.

Din punct de vedere statistic este mai sigura supravietuirea unui grup decat a individului in sine intr-un mediu entropic cum este unversul in care traim noi.

Aceasi intrebare probabil ca si-o pune si un neuron pe care tu il ucizi atunci cand fumezi o tigara sau bei un pahar de alcol. "Oare de ce nu traiesc vesnic?" Insa tie nu-ti pasa este doar un simplu neuron. El este inlocuit si creerul isi indeplineste functia in continuare.

Asa cum tu vrei sa inveti mai multe si sa intelegi mai multe, asa si specia umana tinde spre evolutie.

Asa si noi murim si suntem inlocuiti de alti indivizi noi care se nasc din doua persoane care au trait experiente diferite si combinate experientele acestor doi parinti au un bagaj genetic comun mult mai evoluat nasc indivizi care isi indeplinesc mai bine functia pe care o indeplineam noi, pentru ca specia umana sa evolueze mai departe.

Noi ca individ suntem doar un neuron pentru specia umana care numara diferite miliarde de oameni, Si facem parte din inteligenta colectiva, a speciei umane. Specie care ca si grup are o mentalitate diferita de a noastra ca si individ si rezultatele evolutiei inteligentei colective a speciei "Homo sapiens" le poti gasi in fizica, istorie, arta, etc.

Importanta este evolutia speciei nu a individului. Probabil ca pe viitor cu o evolutie superioara a speciei, individul va beneficia de mai multe caracteristici genetice care sa-l ajute sa reziste mai mult uzurii.

Problema insa este si una de ordin moral nu doar fizic, eu cred ca este un echilibru perfect. Imagineaza-ti cum ar fi lumea daca am traii vesnic.

Basescu si Boc nu ar mai disparea niciodata iar societatea nu ar mai putea sa evolueze :)
a raspuns Romeo.Vicentiu Novice (204 puncte) Iun 17
editat de Romeo.Vicentiu Iun 17

Romeo.Vicentiu, zici Imagineaza-ti cum ar fi lumea daca am traii vesnic. Mi-am imaginat-o. Cred ca tu vezi gresit problema vorbind despre producatorul de masini noi care vrea sa faca tot timpul masini noi, de asemenea este gresit ca murim din cauza cedarii pieselor de schimb. Eu vad ca totul este legat de memorie: daca am trai vesnic memoria noastra s-ar umfla cu amintiri care mai de care... Deci este nevoie de o reorganizare a creierului, care se intampla la fiecare dintre noi cand dormim. Este deranjant sa detii in memoria curenta amintiri despre toate, fara o selectie adecvata. Cei care fac selectia despre ce-i adecvat sau ce-i gresit pot judeca gresit ce-i important si sa reorganizeze memoria utilizand de fapt modelul mintii proprii organizatorului. Daca toti am fi uniformi, la un atac extern ar fi suficient un singur tipar de atac si ne-am duce toti pe copca, iar agresorul care sigur a invatat lectia uniformitatii ne ia locul.

Despre inteligenta colectiva a speciei "Homo sapiens": in cercetarile privitoare si la alte specii s-a vazut ce inseamna inteligenta colectiva: un grup de 5 maimute au fost inchise intr-o cusca impreuna. Au fost conditionate astfel: la introducerea bananelor ca si mancare, orice atingere a bananelor era urmata de o ploaie rece peste grup. Dupa un timp, daca una dintre maimute incerca sa ia o banana, celelalte sareau si o bateau. Experimentatorii au inceput sa inlocuiasca cate o maimuta. Evident, comportamentul grupului era identic: maimuta care incerca sa ia bananele era batuta. Dupa ce au fost inlocuite toate maimutele, grupul avea comportamentul urmator: ori nu se apropia de banane, ori batea pe orice membru care incerca sa ia bananele fara sa stie de ce. Iata de ce este important ca grupul sa aiba batrani care stiu istoria si tineri care au memoria limpede si nepoluata de amintiri si reflexe neplacute.

Iar despre disparitia lui Basescu si Boc, nu cred ca disparitia lor rezolva problema mentalului de grup care a derapat asa cum am spus mai sus.

2 plusuri 0 minusuri
Sunt mai multe motive de ce biologic nu traim vesnic.

1. Longevitatea este determinata genetic prin unele mecanisme de control. Unul dintre ele, bine studiat, este prin intermediul telomerelor. Acestea sunt mici fragmente de nucleotide ce se gasesc la capetele fiecarui cromozom asigurandu-i stabilitate, insa cu fiecare replicare a celulei, se pierde cate un fragment, pana cand ramane prea mic si dublarea materialului genetic de la capatul cromozomului se face cu erori, de multe ori producandu-se fuzionare cu alt cromozom, rezultand gene mutante prin alaturarea unor codoni ce nu ar fi trebuit sa fie asociati. In acel moment cromozomul este marcat cu proteina p53 care fie opreste diviziunea celulei, fie induce apoptoza.

Acesta este unul dintre mecanismele prin care se limiteaza innoirea celulelor. In cancer insa, in multe dintre ele, se activeaza o enzima numita telomeraza care adauga noi fragmente telomerelor permitand diviziunea celulara nelimitata. De multe ori asociaza si mutatia genei p53, cu o proteina p53 nefunctionala, sau care chiar promoveaza cresterea tumorala.

Regenerarea tesuturilor se face pe seama celulelor stem, acestea se gasesc in orice tip de tesut, sunt celule tinere pluripotente/totipotente, care se pot specializa in orice tip de celula, sau celule multipotente care pot deveni orice celula din tesutul unde se gasesc. Din diviziunea unei celule stem rezulta o alta celula stem plus o celula multipotenta. Celula multipotenta se divide intr-o celula ce poate ramane multipotenta si alta celula care incepe sa se specializeze (se spune ca se diferentiaza). In cancere, tumora este alcatuita din celule care nu au ajuns la maturitate, si cu cat ele sunt mai tinere (mai nediferentiate) cu atat cancerul evolueaza mai rapid/agresiv (se spune ca este mai nediferentiat).

2. Acumularea produsilor de metabolism

De-a lungul vietii organismul acumuleaza diverse reziduuri la nivel celular, ceea ce duce la o scadere a functionarii tesuturilor. Pe de alta parte celulele mai scad numeric si datorita diversilor factori de agresiune cu care vin in contact.

Altfel spus, ritmul de eliminare a reziduurilor este mai lent decat acumularea lor. S-au facut niste studii, pe soricei carora li s-au indus boli genetice caracterizate de scurtarea severa a duratei vietii. Mai precis unele boli de reparare a ADN cum ar fi xeroderma pigmentosum, cockayne syndrom si tricotiodistrofia. S-a observat ca soriceii care primeau hrana putina, practic erau infometati, traiau de 2-3 ori mai mult decat cei care aveau hrana la discretie.

Batranetea inseamna si capacitate redusa de adaptare. Ajustarile organismului la conditiile de mediu se fac mai greu, cu un consum mai mare, si moartea survine cand cedeaza un organ vital.

Este incriminat si stresul oxidativ, diversi compusi toxici, metale grele ce nu se pot elimina si se acumuleaza de-a lungul timpului. Interactiunea cu materialul genetic, atat a compusilor chimici cat si fizici (radiatii UV) duce la aparitia de mutatii. In mod normal, o celula isi supravegheaza mereu ADN-ul, si cand il gaseste modificat, isi "ingheata" ciclul celular pentru a nu mai initia diviziunea si declanseaza apoptoza (sinuciderea/moartea programata).

Oricum am privi lucrurile, pe de o parte este o regenerare limitata conditionata genetic, iar pe de alta parte este epuizarea celulelor prin acumularea in timp a deseurilor.
a raspuns adia Novice (339 puncte) Sep 11

...