Pentru a vă înregistra, vă rugăm să trimiteți un email către administratorul site-ului.
Pune o întrebare

3.7k intrebari

6.8k raspunsuri

15.5k comentarii

2.5k utilizatori

3 plusuri 0 minusuri
812 vizualizari
Am citit recent despre o modalitate propusă ca posibilă soluţie pentru modificarea traiectoriei unui asteroid prin învelirea acestuia în folie de aluminiu, care ar modifica proprietăţile optice ale obiectului ceresc şi, în timp, prin intermediul acţiunii luminii solare, ar devia corpul ceresc posibil periculos pentru Terra.

De asemenea, când vine vorba despre sistemele de propulsie cu vele solare, se aduce în dicuţie presiunea pe care lumina o exercită asupra obiectelor.

Este adevărat? Există această presiune? Despre ce este vorba? De unde provine ea? Cum se explică apariţia ei la nivel subatomic?
Senior (8.1k puncte) in categoria Fizica

1 Raspuns

7 plusuri 1 minus
 
Cel mai bun raspuns
E adevărat că lumina produce o presiune. Puteți gîndi la nivel de foton. Dacă fotonul este absorbit, impulsul său se transferă corpului respectiv, ca la o ciocnire plastică, deci corpul e pus în mișcare. Dacă fotonul e reflectat exact pe direcția incidentă (în sens opus), atunci corpul reflectant simte un impuls de două ori mai mare decît la absorbție, pentru că acum fotonul merge în sens opus, deci variația de impuls e dublă.

Există o cale simplă de a pune în evidență presiunea luminii. Aveți nevoie doar de un blitz foto. Încărcați blitzul și puneți-i în fața ferestrei o folie de aluminiu sau, pe rînd, cu tot felul de alte obiecte subțiri, care fie absorb, fie reflectă lumina. De cîte ori declanșați blitzul (cu butonul de pe blitz, nu prin aparatul foto), obiectul respectiv va produce sunetul său caracteristic, ca și cum ar fi fost lovit ușor (e nevoie de liniște ca să auziți bine). Pentru ca zgomotul să nu vină de la vreo mișcare a carcasei blitzului, lăsați un mic spațiu între blitz și obiect. Sunetul va fi același, semn că e produs de pulsul puternic de lumină. Din experiența mea cel mai distinct se aude sunetul la o folie de aluminiu, dar e foarte clar și la alte obiecte: piele neagră, copertă de plastic colorată (dar nu transparentă), hîrtie, carton etc.
Expert (12.9k puncte)
0 0
Foarte interesant.

Deci e vorba de conservarea impulsului, din câte înţeleg.

Acum dincolo de întrebarea iniţială, întreb: dacă fotonul este reflectat, să presupunem că la modul ideal, iar corpul reflectant primeşte energie sub formă de energie cinetică (înţeleg că asta se întâmplă), cum se conservă energia în sistem?

Îmi imaginez un sistem ideal în care un foton ar ricoşa la infinit, între puncte diametral opuse, în interiorul unui corp cu pereţi interiori perfect reflectorizanţi. Nu ar fi un soi de perpetuum mobile? Unde e eroarea?
2 0
La reflexia totală se conservă și energia, și impulsul. La absorbție se conservă doar impulsul, iar energia fotonului se transformă în căldură.

Cu cît corpul reflectant are o masă mai mică (mai comparabilă cu a fotonului), cu atît energia fotonului reflectat este o fracțiune mai mică decît a celui incident. În cazul general fotonul reflectat are o lungime de undă mai mare decît cel incident. La corpuri macroscopice diferența e insesizabilă, dar nu se poate face un perpetuum mobile pe ideea asta, pentru că energia cinetică totală este cel mult constantă (sau scade prin absorbție).
...