Bine aţi venit pe Scientia QA!
Pentru a putea publica întrebări şi răspunsuri, trebuie să vă înregistraţi.
Atenţie! Este posibil ca e-mailul de confirmare a înregistrării să intre în Spam.
Pune o întrebare

Newsletter


3.5k intrebari

6.7k raspunsuri

15.2k comentarii

2.2k utilizatori

2 plusuri 0 minusuri
2.6k vizualizari
Senior (11.9k puncte) in categoria Fizica
0 0
Eu nu înțeleg întrebarea. Ce treabă are temperatura apei de pe fundul oceanului cu presiunea de acolo? De ce ar fi de așteptat ca dacă presiunea e mare atunci temperatura să fie înaltă?
0 0
sa inteleg ca si azotul (-210C) ar fi trebuit sa se incalzeasca la presiune ?
0 0
Ciprian, lichefierea gazelor se obtine prin supraracire provenind din brusca destindere adiabatica, nu prin compresiune.

5 Raspunsuri

1 plus 1 minus
Dacă materia (apa) este la o presiune mare, nu înseamnă că trebuie să fie caldă. Căldura e rezlultatul cresterii presiuni (delta P)/delta t= deltaT  La 4 grade C apa are densitatea maximă, ca atare ocupă locul cel mai de jos. La creșterea presiunii, materia se încălzește, iar la scăderea presiunii materia se răcește.
Experimentat (3.2k puncte)
editat de
0 0
La apa oceanelor temperatura densității maxime nu este 4°C, din cauza salinității. Mai exact, la apa de salinitate medie (circa 3,5% la nivelul planetei) temperatura de înghețare este de circa -2°C, iar temperatura densității maxime este egală cu temperatura de înghețare. Asta se întîmplă la orice apă cu salinitatea peste 2,5%. Dacă salinitatea e sub 2,5% (cum e de exemplu în Marea Neagră, de 1,8%), există într-adevăr o temperatură a densității maxime diferită de temperatura de înghețare, undeva între 4°C și temperatura de înghețare.

Formula (delta P)/timp= deltaT nu are cum să fie corectă. Nici măcar unitățile nu se potrivesc. Cred că ați vrut să spuneți altceva, și anume că există o proporționalitate (pe intervale mici) între viteza de variație a presiunii și viteza de variație a temperaturii. Afirmația este valabilă în orice sistem termodinamic, exceptînd zona tranzițiilor de fază și a punctelor critice.
0 0
Bine, în formulă mai trebuie un coeficient ce depinde de material, de căldura specifică a materiei supuse la șocul de presiune. Bine, acuma nu mai răsfoiesc prin manuale sau net dupa formula concretă.
0 0
Eu vroiam să evidențiez fenomenul, efectul creșterii sau scăderii presiunii; ca la meteo.
0 0
Un glonț, proiectil ce întîlnește o placă de fer, produce o creștere a temperarurii la locul de impact, datorită cresterii bruște a presiunii, pînă la topirea materialului (peste 1300 de grade C)
0 0
spui că atunci când creste presiunea se incalzeste . eu cred ca este eronat. gândestete la procesul de fabricare al  azotului lichid, la teava de gaz care tot timpul este rece .
0 0
placa  se incalzeste din cauza frecarii nu a presiuni
0 0
Nelu, în formulă nu e doar chestie de coeficient care să rezolve unitățile de măsură. Formula corectă principial ar fi așa:

dP/dt = k dT/dt,

unde k este o constantă care depinde de material și de parametrii curenți (presiune, temperatură, stare de agregare, tip de cristalizare dacă e cazul etc.).

La proiectil e cu totul altă poveste. Dacă scoți proiectilul, placa nu se răcește.
0 0
Eh, cam așa.
0 plusuri 1 minus
Deoarece presiunea la adancimi mari nu este suficienta pentru a rupe legaturile dintre moleculele apei.Moleculele ajung sa aiba toate  un anumit numar de "vecini", un numar maxim posibil.

Pe baza ecuatiei Euler-Lagrange s-a stabilit ca lichidul  (apa) va lua forma cea mai uniforma posibila.Deoarece energia necesara este foarte mare (nu e suficient cele 1, 5 tone pe centimetru patrat presiune la 11000 m) apa  isi pastreaza proprietatile de lichid si deci nu-si va modifica nici temperatura.
Experimentat (1.5k puncte)
2 plusuri 0 minusuri

Servus !

- Intrebarea lui Quark pleaca de la premisa ca o presiune mai mare trebuie sa fie echivalenta cu o temperatura mai mare - ca in procesul termodinamic in care IN CONDITIILE UNUI VOLUM CONSTANT lucrul mecanic este transformat in energie calorica (ecuatia de stare a gazului perfect PV=nRT). DAR NU ESTE CAZUL, nu se exercita din exterior un lucru mecanic si nu are cum sa apara o crestere a energiei sistemului de la sine, din interiorul acestuia. Nu mai zic ca lichidele sunt foarte putin compresibile, nu e aceeasi situatie ca la gaze.

- Pe de alta parte, se cunoaste graficul adancime-temperatura, dincolo de o anumita adancime (dincolo de un strat virtual numit "termoclina" ), temperatura scade rapid, pentru ca lumina nu mai ajunge si nu se mai resimt efectele turbulentei de suprafata. Este remarcabil ca radiatia solara incalzeste semnificativ numai stratul superficial al apei, la fel de repede acesta cedand mare parte din caldura stocata, in timpul noptii.

Evolutia temperaturii oceanice - Atlantic Ocean Atlas (Wiki)

Evolutia temperaturii - Atlantic Ocean Atlas (Wiki)

Senior (8.7k puncte)
editat de
0 plusuri 3 minusuri
la presiunea aceia defapt apa ar trebui să fie mult mai rece ( aproape de 0 absolut ). Dar din cauza propietaţii aceea cu 4 grade face ca oceanele sa fie lichide nu inghetate . cum este azotul  comprimat.
Junior (632 puncte)
1 0
0 absolut înseamnă 0 Kelvin, adică -273,15 Celsius.
De aici şi voturile negative :))
2 plusuri 0 minusuri

"O întrebare corect formulată conţine o jumătate din răspuns"

După cum a remarcat şi AdiJapan, întrebarea este greşită în sensul că presupune că există o relaţie directă între presiune şi temperatură ceea ce este fals. Temperatura unui corp depinde numai de densitatea de energie internă.

Ipoteza ascunsă (adică neformulată în întrebare) conţine referirea indirectă la variaţia de presiune. Întradevăr la o variaţie de presiune în sens pozitiv, în sistem este introdusă energie care are drept rezultat încălzirea corpului şi viceversa, la depresurizarea unui sistem este extrasă energie care duce la răcirea corpului. Aici nu avem deaface cu variaţii de presiune în timp (deci cu transfer de energie) ci numai cu distribuţii de presiuni în spaţiu, deci fără transfer de energie, ceea ce înseamnă că temperatura apei este dată de alţi factori.

În cazul nostru creşterea densităţii apei odată cu presiunea ar trebui să ducă la o creştere uşoară a temperaturii cu adâncimea dar acesta este un efect minor.

Un alt argument pentru o temperatură mai mare la adâncime este dat de căldura internă a pământului care "curge" spre spaţiul cosmic dând o distribuţie a temperaturilor crescătoare cu adâncimea aşa cum se întâmplă în crusta continentală, însă curenţii de convecţie prin componenta verticală duc rapid la suprafaţă apa încăzită din zonele de falii sau vulcani subacvatici, ceea ce înseamnă că nici aceata nu este explicaţia distribuţiei de temperatură arătată de Truth.

Explicaţia este una comună, în sensul că toţi cunoaştem că densitatea fluidelor variază cu temperatura. În cazul lichidelor şi în special al apei, variaţia densităţii este minimă, totuşi suficient de mare pentru a duce la o stratificare a apei în funcţie de temperatură.

Ignorând variaţia temperaturii apei dată de temperatura medie globală în erele georlogice anterioare cît şi curenţii orizontali care aduc apă rece de la poli şi duc apă caldă de la ecuator, modelul general de distribuţie al temperaturii apei este: o mare masă de apă (peste 90%) care coboară extrem de lent şi are distribuţia tempraturilor prezentată de Truth, o zonă fierbinte extrem de subţire (de la cm la metri) la fundul oceanelor (care suspect nu apare în acea schemă incompletă) şi curenţi tubulari ascendenţi extrem de rapizi şi subţiri unii cu temperaturi de peste 100 grade Celsius). Cam multe extreme ignorate nu-i aşa?

Junior (966 puncte)
editat de
...