TerraTerra, formată acum 4,56 miliarde de ani, nu a fost mereu aşa cum o ştim azi. În trecut, Terra a fost lovită de meteoriţi de dimensiuni mari, pe suprafaţa sa au fost create forme de relief care astăzi nu mai există, au dispărut şi au apărut diverse specii vegetale şi animale.

 

 

 

Fosilele (17)

Trecutul Terrei

Pentru a studia trecutul Terrei, geologii se folosesc de o mare varietate de informaţii. Majoritatea acestor informaţii provin din analizarea mineralelor, a rocilor şi a fosilelor prezente în scoarţa terestră, dar şi din surse extraterestre, precum meteoriţii şi celelalte corpuri din Sistemul Solar. Aceste informaţii îi ajută pe oamenii de știință să reconstituie atât evenimentele geologice, cât şi schimbările climatice şi atmosferice sau evoluţia vieţii.

Pentru a uşura studiul istorie Pământului, geologii au împărţit această istorie în mai multe perioade, precum istoricii au împărţit istoria omenirii în preistorie, antichitate, evul mediu, epoca modernă şi cea contemporană. Cele mari diviziuni sunt eonii, cu o durată de sute de milioane de ani, dintre care face parte şi Fanerozoicul, care acoperă intervalul din prezent până acum 543 de milioane de ani. Subdiviziunea eonului este era, Fanerozoicul având trei ere: Paleozoic, Mezozoic şi Neozoic. Erele sunt împărţite la rândul lor în perioade, care se divid la rândul lor în epoci. Delimitarea exactă a perioadelor se află încă în dezbatere.

 




Statigrafia

Scoarţa terestră prezintă straturi succesive, create printr-un proces natural de sedimentare, prin care straturile mai recente se depun deasupra straturilor mai vechi. Geologii au corelat straturile din întreaga lume şi au stabilit vârsta acestora folosindu-se de fosile şi tipuri de roci distinctive, creând aşa-numita coloană statigrafică, o reprezentare a întregii istorii a Terrei. Însă acest proces este complicat de mişcarea plăcilor tectonice şi de absenţa sedimentelor.


Datarea radiometrică


Datarea radiometrică reprezintă o tehnică de datare, care utilizează elementele radioactive   pentru a stabilii vârsta diferitelor materiale, în cazul nostru minerale, roci sau fosile. Cunoscând timpul de descompunere a acestor elemente şi măsurând gradul de descompunere a acestora din diverse materiale, se poate stabili vârsta diferitelor materiale. Astfel, folosind această metodă, geologii pot stabili vârsta diferitelor roci, minerale sau fosile şi vârsta stratelor sedimentare în care acestea se află.


Înainte ca Terra să existe

Înainte de a începe să descriem istoria Terrei, ne întoarcem în timp până la naşterea Universului. La început, întreaga masă a Universului era concentrată într-un punct foarte dens şi fierbinte, denumit singularitate, dar acum 13,7 miliarde de ani are loc o explozie, care duce la formarea Universului, explozie denumită Big Bang. În urma acestei explozii, singularitatea se dilată dând naştere Universului. De atunci Universul este într-o continuă expansiune.

În această perioadă, Universul era o supă de particule elementare, create din energie, precum fotonii, electronii şi quarkurile, multe dintre ele neexistând astăzi. Deşi existau electroni, celelalte componente ale atomilor, protonii şi neutronii încă nu se formaseră. La o milisecundă (o milionime de secundă), quarkurile se grupează formând protonii şi neutronii.

Majoritatea protonilor urmau să devină nucleele unor atomi de hidrogen, însă la aproximativ o secundă după Big Bang prin coliziunile dintre protoni şi neutroni se formează nuclee atomice ale unor elemente uşoare, ca heliul şi cantităţi mici de litiu şi beriliu. Acest proces de formare a nucleelor atomice, denumit nucleosinteză s-a încheiat în trei minute şi a generat 98% din nucleii de heliu din prezent. Dar când se formează primi atomi? Ei bine, primii atomi se formează sute de mii de ani mai târziu. O dată cu formarea atomilor, lumina poate să circule prin Univers; anterior, datorită ciocnirilor fotonilor (particule de lumină) cu celelalte particule elementare, propagarea luminii nu era posibilă. Atracţia gravitaţională duce la formarea unor nori imenşi de gaze denumiţi nebuloase.

Din aceşti nori se va forma prima generaţie de stele. În interiorul acestor stele reacţiile nucleare vor duce la formarea de elemente grele. După moartea acestor stele, aceste elemente se vor răspândi în Univers, din ele formându-se următoarea generaţie de stele.

După încă două generaţii de stele se formează nebuloase, bogate în elemente grele din care vor forma şi alte corpuri cereşti precum planetele, meteoriţi, cometele etc.

Acum 4,56 de milioane de ani dintr-o nebuloasă se va forma sistemul solar şi odată cu acesta Terra. Planeta noastră s-a format prin fenomenul denumit acreţie, fenomenul de coliziune şi unire a particulelor de rocă şi gheaţă. Şi astfel s-a format Terra... Aşa începe istoria Terrei...

Începe istoria Terrei. Precambrianul (19)

 

 

Bibliografie:
Terra - Enciclopedia completa a planetei noastre, Editura RAO
Minerale&fosile, Editura Erc Press


Dacă găsiţi scientia.ro util, sprijiniţi-ne cu o donaţie.


PayPal ()
CoinGate Payment ButtonCriptomonedă
Susţine-ne pe Patreon!