Susţine Scientia
Misiunea Scientia.ro este de a publica articole ştiinţă şi tehnologie de calitate. Cu peste 7.000 de articole, Scientia reprezintă azi o colecţie de articole ştiinţifice (multe însoţite de videoclipuri ori animaţii) fără concurent între site-urile cu profil ştiinţific în limba română.
Pentru a putea asigura o funcţionare optimă a site-ului (servicii de găzduire decente, care costă 485 €/an), avem nevoie de sprijinul dvoastră!
Dacă găsiţi scientia.ro util, vă rugăm să susţineţi site-ul printr-o donaţie.
|
Costuri 2019: 485 €. Donat: 101.2 € |
|
 Criptomonedă |
|
Perioada campaniei de strângere de fonduri: 24.12.18-31.01.2019
- Detalii
- Scris de Scientia.Ro
- Categorie: Astronomie
- Accesări: 625
Energia întunecată şi gravitaţia
Cosmologii cred că expansiunea universului este reglată atât de forţa gravitaţională, cât şi de misterioasa energie întunecată, care acţionează în sens contrar celei gravitaţionale. În imaginea de mai sus (credit: NASA) energia întunecată este reprezentată de grila mov de deasupra, iar gravitaţia de grila verde de jos. Gravitaţia este generată de toată materia din univers, dar efectele sale sunt localizate, dat fiind faptul că scade rapid odată cu distanţa.
Sunt nenumărate concepţii greşite despre univers. Uneori ce credem că ştim este doar o ipoteză, imposibil de demonstrat. Ştiinţa are limitele sale evidente, chiar dacă ultimii 200 de ani au reprezentat o adevărată revoluţie, cu descoperiri incredibile. Iată o listă de afirmaţii scurte, dar esenţiale, despre universul nostru.
- Detalii
- Scris de Thomas Kitching
- Categorie: Astronomie
- Accesări: 7088
Evoluţia Universului
Ceva extraordinar s-a întâmplat acum 13,8 miliarde de ani. Universul a apărut dintr-un punct de energie infinit de mic, denumit Big Bang. Știm că acest eveniment s-a întâmplat, întrucât Universul se extinde constant și galaxiile se îndepărtează de noi. Cu cât privim mai mult în trecut, cu atât Universul este mai mic - așa știm că trebuie să fi fost odată infinit de mic și că trebuie să fi fost un început.
- Detalii
- Scris de Scientia.Ro
- Categorie: Astronomie
- Accesări: 2663
Saggitarius A* (reprezentare artist)
Dacă ați auzit doar un singur lucru despre găurile negre, acela este probabil că, din interiorul orizontului evenimentelor găurii negre, nimic, nici măcar lumina nu poate scăpa. În acest moment este firesc să ne întrebăm: dacă nimic nu poate scăpa dintr-o gaură neagră, cum ar putea să observăm una vreodată? Cum știm că există o gaură neagră? (video inclus)
- Detalii
- Scris de Duncan Galloway
- Categorie: Astronomie
- Accesări: 10858
Reprezentare artistică a unei stele neutronice, Swift J1749-2807. În dreapta - steaua-companion.
Stelele neutronice sunt probabil cele mai exotice obiecte din Univers. Acestea sunt "excesive" aproape în toate aspectele: gravitaţie, tăria câmpului magnetic, densitate şi temperatură. Aţi putea spune că găurile negre sunt mai dense şi într-un anumit sens ar fi adevărat, dar, în fapt, noi nu putem determina structura interioară a unei găuri negre, care este definitiv ascunsă dincolo de orizontul evenimentelor.
- Detalii
- Scris de Dave Goldberg
- Categorie: Astronomie
- Accesări: 4941
Robert Frost a remarcat faptul că: „Unii spun că lumea se va termina în foc / alţii spun că în gheaţă". Norocul nostru! În prezent noi suntem destul de siguri că răspunsul este în gheaţă. Dar cât timp mai avem până la sfârşitul timpului şi cum va arata Universul atunci? Într-un articol anterior am spus că dacă teoria Big Rip este corectă atunci Universul va suferi „Marea ruptură” peste 80 miliarde de ani.
- Detalii
- Scris de Kathryn Jepsen
- Categorie: Astronomie
- Accesări: 4411
Cum este posibil să privim momentele de început ale Universului? Fizicienii au metodele lor - şi ceea ce descoperă ne va spune multe despre cum funcţionează Universul astăzi şi cum se va dezvolta în viitor. Se poate să fi auzit că, atunci când te uiţi la o stea în noapte, de fapt te uiţi la lumina care a fost emisă cu până la zeci de milioane de ani în urmă. Atât de mult i-a luat luminii să călătorească de la locul unde a fost emisă până la Pământ.
- Detalii
- Scris de Dr. Dave Goldberg
- Categorie: Astronomie
- Accesări: 11795
Consumăm mult timp gândindu-ne la viitor, dar trecutul este, de asemenea, destul de interesant. În această săptămână, în cadrul rubricii „Întreabă un fizician" vom obţine mai multe ipoteze speculative privind ceea ce ar fi putut exista înainte de începutul timpului.
- Detalii
- Scris de ESA
- Categorie: Astronomie
- Accesări: 6657
Obţinută de telescopul spaţial al ESA (Planck), cea mai detaliată hartă realizată vreodată a radiaţiei cosmice de fond, o relicvă a Big Bangului, a fost prezentată la 21.03.2013, punând în discuţie fundamentele înţelegerii noastre actuale a Universului.
- Detalii
- Scris de Esther Inglis-Arkell
- Categorie: Astronomie
- Accesări: 4912
Dezbaterea cea mai faimoasă a sec. XX a avut ca scop să determine ce este de fapt centrul Universului. Concluzia cea mai importantă pe care omul modern o poate trage din dezbatere este că fiecare dintre participanţi a avut şi dreptate, dar a şi greşit.
- Detalii
- Scris de Jim Cronin
- Categorie: Astronomie
- Accesări: 4011
Caietul de notiţe al lui Enrico Fermi din decembrie 1948 include patru pagini în care este schiţată geneza teoriei radiaţiei cosmice, particulele ce pot intra în atmosfera Pământului la viteze foarte mari. În continuare, câteva detalii pe această temă.
- Detalii
- Scris de George Dvorsky
- Categorie: Astronomie
- Accesări: 3663
Aflată la aproximativ 212 milioane de a.l. de Pământ, masiva galaxie spirală NGC 6872 a fost descoperită acum câteva decenii, părând a fi o galaxie spirală obişnuită. NASA este acum de părere că vorbim despre cea mai mare galaxie descoperită vreodată.
- Detalii
- Scris de Esther Inglis-Arkell
- Categorie: Astronomie
- Accesări: 5358
Teoretic orice lucru ar putea deveni o gaură neagră dacă este comprimat suficient de mult. Ce ar putea transforma Pământul într-o gaură neagră, fie ea deloc impozantă? În continuare, mai multe despre acest fenomen şi despre raza Schwarzschild.
- Detalii
- Scris de NASA
- Categorie: Astronomie
- Accesări: 15374
Stelele, obiectele cereşti cel mai uşor de recunoscut, constituie elementele fundamentale ale unei galaxii. Vârsta, răspândirea şi compoziţia stelelor dintr-o galaxie marchează istoria, dinamica şi evoluţia acelei galaxii. Mai multe despre stele, în continuare.
- Detalii
- Scris de Marcus Woo
- Categorie: Astronomie
- Accesări: 4619
Priviţi la cerul nopţii şi veţi vedea stele, desigur. Dar acolo unde sunt stele sunt şi planete, miliarde şi miliarde de planete, cel puţin. Aceasta este concluzia unui nou studiu al astronomilor de la California Institute of Technology. Detalii, în continuare.
- Detalii
- Scris de Abraham Loeb şi Jonathan Pritchard
- Categorie: Astronomie
- Accesări: 4640
Povestea Universului este una de proporţii epice, dar deocamdată din acest film grandios lipsesc câteva din scenele importante de început. Astrofizicienii şi astronomii au dezvoltat însă metode pentru a scoate la iveală detalii despre adolescenţa Universului.
- Detalii
- Scris de Andreea Dogaru
- Categorie: Astronomie
- Accesări: 32190
Pegasus este una dintre cele 48 de constelaţii greceşti originale, catalogate de Ptolomeu în secolul 2. Se află la nord de constelaţiile zodiacale Aquarius şi Pisces, la declinaţii nordice, şi se învecinează cu Andromeda. Detalii, în cele ce urmează.
- Detalii
- Scris de Andreea Dogaru
- Categorie: Astronomie
- Accesări: 7023
Constelaţie zodiacală importantă, aflată între Scorpius şi Capricornus, Sagittarius include un model de stele uşor de recunoscut numit Ceainic, cu capac ţuguiat (λ) şi cu gură largă (γ, δ şi ε). Este constelaţia cu cel mai mare număr de obiecte Messier – 15.
- Detalii
- Scris de Daniel Cosovanu
- Categorie: Astronomie
- Accesări: 4572
Charles Messier a fost unul dintre cei mai devotaţi astronomi în observarea pură şi directă a cerului. El s-a născut pe data de 26 iunie 1730 în Lorraine, Franţa. Messier a descoperit 13 comete ce-i poartă numele şi a realizat cel mai renumit catalog de obiecte deep sky.
- Detalii
- Scris de Andreea Dogaru
- Categorie: Astronomie
- Accesări: 6213
Lyra este o constelație compactă pe cerul nordului, aflată lângă Cygnus, la marginea Căii Lactee. O include pe Vega – a cincea stea ca mărime de pe cer și o componentă a “Triughiului de Vară“, alături de Deneb (din Cygnus) și Altair (din Aquila).
- Detalii
- Scris de Andreea Dogaru
- Categorie: Astronomie
- Accesări: 6013
Una dintre cele mai importante constelații de pe cerul nordului, Cygnus conține numeroase obiecte interesante. Privind toate stelele din constelație, este ușor de imaginat o lebădă cu aripile deschise, în zbor de-a lungul Căii Lactee.
- Detalii
- Scris de Andreea Dogaru
- Categorie: Astronomie
- Accesări: 4912
Constelaţia Aquila a fost catalogată pentru prima dată de către astronomul grec Ptolomeu în secolul al II-lea și conține steaua Altair, un colț al Triughiului de Vară din emisfera nordică și a 12-a cea mai strălucitoare stea de pe cerul nopții.
- Detalii
- Scris de Andreea Dogaru
- Categorie: Astronomie
- Accesări: 4893
Vorbim astăzi despre constelaţiile Auriga şi Gemeni. Identificată de obicei cu regele Atenei, Erichthonius, Auriga este o constelaţie uşor de identificat pe cerul nordului datorită prezenţei stelei Capella (α) - cea mai nordică stea de magnitudine 1.
- Detalii
- Scris de Andreea Dogaru
- Categorie: Astronomie
- Accesări: 4577
Ne continuăm periplul prin Univers, discutând astăzi pe scurt despre alte trei constelaţii: constelaţia Cepheus, constelaţia Leo şi constelaţia Leo Minor. Şi acestea au poveştilor lor venind din Antichitate, pe care vă invităm să le citiţi în continuare.
- Detalii
- Scris de Andreea Dogaru
- Categorie: Astronomie
- Accesări: 7294
Anterior, am vorbit despre Cassiopeia, o constelaţie grecească originală, foarte uşor de observat datorită familiarei forme de W de pe cerul nopţii. Vom vorbi în acest articol despre două constelaţii vecine ale acesteia - Perseus şi Andromeda.
- Detalii
- Scris de Daniel Cosovanu
- Categorie: Astronomie
- Accesări: 6605
Stelele căzătoare, denumite ştiinţific meteori, apar atunci când particule de praf sau chiar mici meteoriţi, la intrarea în atmosferă, se aprind din cauza frecării care apare la contact cu aceasta, lăsând în urmă dâre luminoase.
- Detalii
- Scris de Andreea Dogaru
- Categorie: Astronomie
- Accesări: 4284
Bootes o conține pe Arcturus (Alpha Bootis), a treia cea mai strălucitoare stea pe cerul nopții. Este cea mai strălucitoare stea aflată la nord de ecuatorul ceresc. Odată descoperită pe cer, putem trasa imaginar forma de zmeu a constelației Bootes.
- Detalii
- Scris de Andreea Dogaru
- Categorie: Astronomie
- Accesări: 8379
Luna iulie reprezintă cea mai bună perioadă din timpul anului pentru a admira constelaţia sudică Scorpius în emisfera boreală. Aceasta este una dintre cele 12 constelaţii zodiacale. Se poate observa în sud, după apusul Soarelui. Detalii, în articol.
- Detalii
- Scris de NASA
- Categorie: Astronomie
- Accesări: 5565
Quasarii sunt obiecte cosmice fascinante, descoperite la începutul anilor 1960 şi care emit unde radio foarte puternice. În prezent se ştie că sunt nuclee foarte active de galaxii masive. În continuare, răspunsurile oferite de NASA la întrebările despre quasari.
- Detalii
- Scris de Nikodem Poplawski
- Categorie: Astronomie
- Accesări: 6078
Universul nostru ar putea fi într-o gaură neagră. Poate că sună ciudat, dar ar putea fi cea mai bună explicaţie privind începutul Universului şi pentru ceea ce observăm noi astăzi. Este o teorie care a fost dezvoltată în ultimele zeci de ani de un grup de fizicieni.
- Detalii
- Scris de Andreea Dogaru
- Categorie: Astronomie
- Accesări: 6016
Deşi este catalogată stea beta, Pollux este cea mai strălucitoare stea din constelaţia zodiacală Gemeni - foarte uşor de observat cu ochiul liber în această perioadă, aflându-se în partea vestică a cerului după apusul Soarelui. Detalii, în continuare.
Pagina 1 din 4
