Ce înseamnă mare şi mic? Depinde la ce ne raportăm. Luna este un corp ceresc mare pentru un observator uman, dar mic în comparaţie cu altele. Pământul ni se pare mare, dar în comparaţie cu planeta Jupiter este o pietricică în spaţiu. Soarele, care în comparaţie cu Jupiter este un gigant, în comparaţie cu alte stele este şi el doar un pitic.
- Detalii
- Scris de: T. Ov.
Acum câteva zile v-am prezentat planetele Mercur şi Venus, corpurile cereşti din sistemului nostru solar situate cel mai aproape de Soare. Continuăm seria de articole dedicate sistemului solar cu Marte şi Jupiter, planetele cu numărul 4 şi 5 de la Soare. Între cele două planete se află centura de asteroizi (video inclus).
- Detalii
- Scris de: T. Ov.
Mercur şi Venus sunt cele mai apropiate două planete de Soare din sistemul nostru solar. Mercur este cea mai mică planetă a sistemului solar, iar Venus se roteşte în sens invers în jurul axei proprii, prin comparaţie cu restul planetelor. Vreţi să ştiţi mai multe? Detalii în articolul de faţă (materiale video incluse).
- Detalii
- Scris de: T. Ov.
Drumul cel mai scurt între Chicago şi Roma conform hărţilor plane de perete
Dacă vă urcaţi în Amsterdam în avionul de New York, o să constataţi o ciudăţenie pe ecranele ce vă indică ruta: avionul pare că urmează să facă un ocol până în sudul Groenlandei, în loc să meargă de-a dreptul către oraşul american. Care să fie motivul? Să fie aceasta cea mai scurtă distanţă? Citiţi acest articol pentru lămuriri.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
Soarele s-a născut cu 4,6 miliarde de ani în urmă, la mai mult de 9 miliarde de ani după Big Bang. Sursa principală a vieţii pe Pământ, Soarele se va epuiza în alte câteva miliarde ani, iar Pământul, implacabil, dacă nu va fi până atunci distrus de om, îşi va termina misiunea în Univers. Citiţi articolul pentru detalii privind ciclul de viaţă al Soarelui.
- Detalii
- Scris de: T. Ov.
Calea Lactee este galaxia din care face parte sistemul nostru solar. Este a doua ca mărime dintr-un grup de galaxii numit Grupul Local, după galaxia Andromeda. Discul galaxiei noastre are un diametru de aproximativ 100000 de ani-lumină şi în jur de 12.000 de ani-lumină grosime. Citiţi mai multe în continuare...
- Detalii
- Scris de: T. Ov.
De mulţi ani suntem ameninţaţi de diverşi profeţi de serviciu că în data x va fi un cutremur devastator în România. Pe 25 aprilie 2009 un curent de magnitudine mică a survenit în zona seismică Vrancea, provocând o discuţie aprinsă în mass-media. Cum funcţionează însă un cutremur? Poate fi acesta anticipat? Citiţi în continuare...
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
Ştim că anul are 365 de zile, că la fiecare 4 ani avem un an bisect, de 366 de zile sau că durata unui an este legată de mişcarea de revoluţie a Pământului în jurul Soarelui. Aflaţi cum sunt folosite mişcarea stelelor şi a Soarelui pentru a determina durata anului terestru.
- Detalii
- Scris de: T. Ov.
Ziua terestră pare un concept extrem de simplu. Ştim cu toţi că o zi, care durează 24 de ore, corespunde unei rotaţii complete a Pământului în jurul axei sale. Aşa să fie? Acest articol îşi propune să examineze în detaliu această noţiune, a zilei terestre, dezvăluind pe parcurs şi câteva surprize despre acest subiect aparent banal.
- Detalii
- Scris de: T. Ov.
Printre altele, teoria relativităţii generalizate a lui Albert Einstein prezice existenţa unuia dintre cele mai stranii fenomene cosmice - găurile negre. Ipoteze recente sugerează că în chiar mijlocul galaxiei noastre este o imensă gaură neagră. De ce sunt aceste găuri "negre"? Citiţi în acest articol.
- Detalii
- Scris de: T. Ov.
În imaginea de mai sus (și de mai jos, în detaliu) observați două pete luminoase în interiorul cercului (în fapt, două galaxii) și patru puncte luminoase pe circumferința cercului. Cele patru puncte reprezintă, în fapt, lumina unui quasar situat în spatele celor două galaxii centrale, lumină deviată astfel ca urmare a curbării spațiu-timpului de către galaxii.
Curbarea traiectoriei luminii la trecerea prin câmpul gravitaţional generat de structurile cosmice masive (stele, galaxii, găuri negre) a fost prezisă de Albert Einstein înainte de publicarea teoriei relativităţii generalizate. Una din manifestările acestui fenomen este şi inelul Einstein.
- Detalii
- Scris de: T. Ov.
Nu, oceanul nu este albastru pentru că reflectă albastru cerului. Dar o legătură cu cerul există. Acelaşi motiv pentru care cerul este albastru este valabil şi în cazul oceanului: modul în care razele Soarelui sunt reflectate de apa oceanului.
Oceanul apare albastru din cauza "preferinţei" apei de a absorbi undele electromagnetice aferente culorilor roşu, portocaliu şi galben într-o mai mare măsură decât absoarbe lumina cu lungime de undă mai mică, adică albastrul. Această "preferinţă" funcţionează, fireşte, doar în cazul în care apa este fără impurităţi. Într-o zonă cu alge, de pildă, lumina reflectată de aceste plante va fi dominantă, iar apa va părea verde, nu albastră.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
Cercetătorii au observat că exploziile solare au energia de a provoca unde seismice ce se propagă pe toată suprafaţa Soarelui. În filmul de mai jos (secunda 25) puteţi vedea imagini filmate ce surprind impactul unor puternice explozii solare asupra suprafeţei solare.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
Dacă vă întrebaţi cu ce viteză ne mişcăm în cadrul mişcării de rotaţie a Pământului în jurul axei sale, răspunsul este relativ simplu. Dat fiind că o rotaţie durează aproape 24 de ore (23 de ore, 56 de minute şi 4,09053 secunde), iar circumferinţa Pământului la ecuator este de 40.075 kilometri, rezultă că un locuitor din zona ecuatorului parcurge cele patruzeci de mii de kilometri cu o viteză de aproximativ 460 de metri pe secundă.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
De ce sunt planetele rotunde?
Planetele sunt rotunde din cauza forţei de gravitaţie. Pe perioada lungi materia ce compune planetele ajunge să cedeze sub acţiunea forţei de gravitaţie şi astfel planetele ajung la o formă foarte aproape de cea ideală, aproape sfere. Singura cale pentru ca masa unei planete să ajungă în punctele cele mai apropiate de centrul de gravitaţie al planetei este ca respectiva planetă să ajungă o sferă.
De ce asteroizii nu sunt sfere?
Asteroizii au dimensiuni mult mai mici. De asemenea, masa asteroizilor este mult mai mică în comparaţie cu cea a planetelor. Prim urmare, forţa gravitaţională este slabă şi nu poate învinge rezistenţa mecanică a materialului din care este compus asteroidul. Acesta este motivul pentru care asteroizii păstrează forme diverse şi nu devin rotunzi.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.