Între inteligenţa artificială şi inteligenţa umană există diferenţe structurale. Ceea ce numim azi "inteligenţă artificială" se referă la reţele neuronale. O reţea neuronală este un algoritm care imită anumite funcţii ale creierului uman. Reţeaua neuronală conţine "neuroni" virtuali care sunt aranjaţi în straturi conectate unele la altele. Aceşti neuroni virtuali transmit informaţii de la unii la alţii şi execută calcule, asemănător neuronilor umani.

Într-o reţea neuronală, neuronii au numere asociate; de regulă au valori între 0 şi 1. Conexiunile dintre neuroni au, de asemenea, valori asociate, numite "greutăţi". Aceste "greutăţi" spun cât de importantă este informaţia unui strat pentru un alt strat.

Ceea ce o reţea neuronală rezolvă, în fapt, este o problemă de optimizare. Iar această optimizare se bazează pe propagarea înapoi, adică atunci când un rezultat nu este bun, se merge înapoi, se schimbă "greutatea" neuronilor şi conexiunilor şi se obţine un rezultat diferit. În felul ăsta reţeaua "învaţă" din greşeli. Această plasticitate a reţelei virtuale vrea să simuleze plasticitatea creierului real.



Iată care sunt cele 10 diferențe fundamentale dintre inteligenţa umană şi inteligenţa artificială:

1. Forma şi funcţia

Chestiunea este evidentă: neuronii virtuali sunt formaţi din 0 şi 1, nu au o realitate fizică, precum neuronii biologici.

2. Dimensiunea

Dacă avem circa 80 de miliarde de neuroni în creierul uman, reţelele neuronale au câteva sute de neuroni.

3. Conectivitatea

Reţelele neuronale se bazează pe conectarea între straturile vecine. Creierul nu are astfel de straturi.

4. Consumul de energie

Creierul este mult mai eficient, folosind circa 20 waţi pentru a gestiona activitatea a miliarde de neuroni.

5. Arhitectura

Creierul uman execută o mulţime de sarcini în paralel, fără a fi identificată o anumite ordine prestabilită. Nu e cazul reţelelor neuronale.


 
Zece diferenţe între inteligenţa artificială şi inteligenţa umană
(subtitrare în lb. engleză)

 




6. Potenţialul de activare

Un neuron biologic este activat ori nu. Neuronul virtual are o sumă de valori care-i dau un caracter continuu, nu discret.

7. Viteza

Creierul uman este mult mai încet decât orice sistem artificial.

8. Tehnica de învăţare

Nimeni nu ştie, deocamdată, cum funcţionează învăţarea în cazul creierului uman.

9. Structura

Creierul uman nu porneşte de la zero, precum o reţea neuronală, ci foloseşte modele dezvoltate de-a lungul timpului, pe timpul evoluţiei.

10. Precizia

Creierul uman este mult mai puţin precis şi conţine mult mai mult "zgomot".

O consecinţă a acestor diferenţe este următoarea: inteligenţa artificială are nevoie de o "antrenare" intensă pe baza unui volum mare de date atent selectate.

Sursa: blogul BackReaction al fizicienei Sabine Hossenfelder