bitmapBenjamin Henry Day a fost un grafician şi tipograf american care a trăit între anii 1810 şi 1889. Editorul original al “New York Sun”, un precursor de la jumătatea secolului XIX al tabloidelor de azi, Day a rămas în istoria presei tipărite pentru celebrele, mai ales peste ocean, “Benday dots”.

 

Benjamin Day şi tehnica "Benday dots" folosită în crearea benzilor desenate

Pentru majoritatea românilor “Benday dots” nu înseamnă nimic. Este vorba despre o tehnică grafică folosită mai ales în deceniile 5 şi 6 ale secolului trecut pentru crearea unor serii celebre de benzi desenate. Vorbim despre anii în care benzile desenate făceau carieră în Occident şi mai puţin sau deloc în spatele Cortinei de Fier. Tehnica inventată de Benjamin Day, inspirată de pointillism, un curent din pictura vremii, urmărea obţinerea anumitor efecte vizuale, culori, umbre sau iluzii optice prin folosirea unor puncte de anumite culori (de obicei roşu, galben şi albastru) ale căror dimensiuni, dispunere spaţială şi suprapunere parţială creau imaginile dorite.

 

De la benzi desenate la fişiere bitmap

De ce această introducere care nu pare a avea nimic în comun cu lumea calculatoarelor personale? Pentru că monitorul unui PC funcţionează în mod similar, folosind culorile roşu, verde şi albastru, precum şi tehnici de combinare a acestora. Puncte luminoase roşii, verzi şi albastre se combină pentru a da naştere milioanelor de nuanţe pe care monitoarele le afişează. Dacă s-ar înregistra cu meticulozitate poziţia, dimensiunea şi culoarea fiecărui punct din componenţa unui desen care folosea în anii ’60 tehnica lui Benjamin Day, s-ar ajunge la o versiune necomputerizată a celei mai des întâlnite forme de stocare a elementelor grafice pe calculatorul personal: fişierul de tip bitmap.

Aşa cum îi spune şi numele, o imagine de tip bitmap conţine o hartă detaliată - informaţiile de culoare şi localizare – a tuturor punctelor necesare pentru a crea o imagine pe computer prin schimbarea culorilor anumitor pixeli pe un monitor.

 

 

Ce reprezintă un pixel?

 

Termenul pixel, o prescurtare pentru picture element, desemnează cea mai mică unitate de suprafaţă pe care ecranul unui monitor o poate prelucra pentru a crea o imagine.

 

 

Cum accesează şi prelucrează editoarele de imagini fişierele bitmap? Ce este header-ul?

Iată ce se petrece când o aplicaţie software (de exemplu Microsoft Paint sau Adobe Photoshop) citeşte un fişier care conţine o asemenea imagine de pe discul hard al PC-ului d-voastră, în vederea afişării sau editării acesteia (puteţi recunoaşte o asemenea imagine după extensia fişierului, de obicei de tip bmp, jpg, pcx, tif etc.). Aplicaţiile grafice citesc mai întâi ceea ce poartă numele de header-ul fişierului. Este o secvenţă de câţiva octeţi la începutul fişierului care conţine informaţiile necesare aplicaţiilor pentru a interpreta restul fişierului. Header-ul începe cu o semnătură care identifică tipul fişierului, deci o secvenţă care identifică fişierul ca fiind un bitmap. În continuare, header-ul conţine dimensiunile imaginii în pixeli, pentru a defini apoi paleta de culori corespunzătoare fişierului (câte culori şi care dintre ele sunt conţinute în cadrul imaginii).

 

Ce se întâmplă după citirea header-ului?

După determinarea parametrilor fişierului grafic, programele de tipul Adobe Photoshop citesc octeţii de date din continuarea header-ului. Cea mai simplă imagine conţinută într-un fişier de tip bitmap conţine numai pixeli alb-negru. În acest caz este suficientă locaţia pixelului în cadrul imaginii şi o modalitate de a preciza dacă avem de-a face cu alb sau negru în locaţia respectivă (vezi figura).

 

 

 

Imagini alb-negru şi color

Octeţii constituenţi ai imaginii alb-negru conţin unii biţi cu valoarea 1 şi restul egali cu 0. Un „1” marchează un pixel ce va afişa culoarea albă, iar un „0”, în mod evident, va marca un pixel unde se va afişa negru. Figura de mai sus constă în 121 de pixeli care pot fi stocaţi pe 16 octeti (ultimii 7 biţi ai octetului 16 nu sunt luaţi în considerare de aplicaţia software folosită deoarece nu se încadrează în matricea de pixeli descrisă în header-ul fişierului de tip bitmap).

Un fişier de tip bitmap care conţine o imagine color are nevoie de mai mult de un bit de informaţie corespunzător unui pixel. Opt biţi (un byte sau un octet) per pixel sunt suficienţi pentru a descrie nuanţe într-o paletă de 256 de culori. Fiecare valoare posibilă pe 8 biţi corespunde unei combinaţii specifice de roşu, verde şi albastru din cadrul paletei de culori, o combinaţie de puncte roşii, verzi şi albastre care dau nuanţa unui singur pixel. Deşi punctele sunt separate, sunt dispuse suficient de aproape unele de celelalte astfel încât să fie percepute de ochiul uman ca un punct unic cu nuanţa dorită, numit pixel virtual.

 

 

 

Câte nuanţe de culoare pot fi codificate într-un asemenea fişier?

În cazul graficii pe 24 de biţi, 3 octeţi sunt folosiţi pentru definirea fiecărui pixel. Pe trei octeţi se poate stoca suficientă informaţie pentru a defini mai mult de 16 milioane de culori, motiv pentru care setările de calitate a culorii pe 24 de biţi poartă şi supranumele de "True color", fiind dificil de imaginat vreo nuanţă întâlnită în natură şi imposibil de regăsit printre cele 16 milioane. Fiecare din cei 3 octeţi asociaţi unui pixel codifică cantitatea de roşu, verde, respectiv albastru din compoziţia acelui pixel. Altfel spus, fiecare pixel este definit prin trei grupe de câte 8 biţi (24 de biţi în total), cu valori între 0 şi 255, definind cantitatea de roşu, verde şi albastru care se combină pentru a obţine o anumită culoare. În funcţie de proporţiile alese de roşu, verde sau albastru pot fi obţinute negrul şi albul, dar şi 254 de tonuri de gri şi o mare varietate de culori (16,777,216 in total). Atunci când configurăm calitatea culorii în Windows, de cele mai multe ori avem şi opţiunea setării unei adâncimi de 32 de biţi. Această valoare nu exprimă existenţa unei palete mai mari de culori, ci avem de-a face cu câţiva extra-biţi folosiţi pentru codificarea unor alte proprietăţi ale imaginilor şi obiectelor cum ar fi transparenţa şi semiopacitatea.

 

 

Write comments...
symbols left.
You are a guest ( Sign Up ? )
or post as a guest
Loading comment... The comment will be refreshed after 00:00.

Be the first to comment.