ÎmpreunăCât de afectată a fost fericirea oamenilor din întreaga lume când s-au confruntat cu o criză economică? Cum au făcut faţă pierderii locurilor de muncă, obţinerii unor sume mai mici de bani, sentimentului de disperare şi lipsei de control asupra unui coşmar ce părea fără sfârşit?

 

 

 

Comunităţile care se solidarizează pe timp de criză sunt mai fericite

Asta e întrebarea pe care Helliwell şi colaboratorii (2013) şi-o pun într-o nouă lucrare din Journal of Happiness Studies. Ei au presupus că răspunsul este unul dintre cele mai vechi în civilizaţia umană: solidaritatea. Faptul de a fi solidar, deşi acum există un nou nume la modă: capital social.

Iată ce tipuri de lucruri vă spun dacă un grup de oameni dispun de "capital social":
:: Cât de mulţi oameni fac muncă de voluntariat în comunitate?
:: Cât de mulţi oameni au făcut o favoare unui vecin în ultima lună?
:: Cât de mulţi oameni au donat o sumă mică de bani în scopuri caritabile (aproximativ 25$)?
:: Cât de mulţi oameni iau în mod regulat masa împreună ca o familie?

Lista poate continua, dar aţi prins ideea generală. Să faceţi, în esenţă, lucruri frumoase pentru alte persoane din jurul vostru; ele nu trebuie să fie atât de dramatice ca donarea de ficat, simple activităţi de genul Boyscouts sunt suficiente.

Apoi, ei au analizat o cantitate uriaşă de date privind atât capitalul social, cât şi fericirea în peste 255 de zone metropolitane din SUA şi au tras această concluzie:

"Comunităţile cu implicare socială mai mare sunt mai fericite decât comunităţi similare, iar evaluările calităţii vieţii, ca răspuns la creşterea şomajului, sunt mai puţin pesimiste în acele comunităţi caracterizate prin niveluri ridicate ale angajamentului social pe o gamă largă de paliere."

Deci, capitalul social are un efect protector: fiind solidari în lucruri mici pentru ceilalţi, oamenii au reuşit să-şi menţină moralul ridicat în timpul crizei economice.


Ţări fericite


Helliwell şi colaboratorii (2013), de asemenea, au constatat acelaşi lucru când au făcut comparaţii între ţări, nu doar între zonele metropolitane din SUA. Ei au împărţit ţările în trei categorii - cele care au devenit mai fericite, cele care au rămas cam la fel şi cele care au devenit mai puţin fericite - în raport cu efectele crizei .

În grupul ţărilor marcate de scăderea nivelului de fericire (care includ Statele Unite, dar nu şi Regatul Unit al Marii Britanii):

"Am văzut că fericirea medie coborâse mult mai jos decât o puteau explica nivelul mai mic al PIB-ul lor pe cap de locuitor, ceea ce sugerează că în timpul crizei şi prin urmările acesteia au fost avariate capitalul social şi alte elemente cheie ce susţin fericirea."

În schimb, Coreea de Sud este o ţară al cărui nivel de fericire medie a explodat odată cu criza economică. Acest lucru este cauzat parţial de faptul că economia şi-a revenit foarte bine, dar poate fi cauzat, de asemenea, de politicile care au încurajat capitalul social. Iată ce explica preşedintele Coreei de Sud:

"Coreea a propus deja un nou pas înainte pentru criza globală.[...] Am decis să împărţim povara. Angajaţii au ales să sacrifice o parte din propriile salarii şi societăţile au admis să facă reduceri în propriile lor profituri, pentru a-şi salva angajaţii şi co-lucrătorii de la pierderea locurilor de muncă."


Mai mult decât sociali: pro-sociali


Explicaţia pentru aceste efecte este că oamenii sunt fundamental pro-sociali, deci:

"Ei sunt fericiţi nu doar când fac lucrurile cu alţii, ci şi când le le fac atât cu alţii, cât şi pentru alţii. În ciuda unei multitudini de descoperiri conform cărora cei care fac lucruri pentru alţii obţin mai multă bucurie decât beneficiarii generozităţii, oamenii subestimează câştigurile în sentimentul de fericire din acte altruiste făcute cu şi pentru alţii."

Traducere de Maricica Botescu după people-are-happier-when-they-do-the-right-thing


Dacă găsiţi scientia.ro util, sprijiniţi-ne cu o donaţie.


PayPal ()
CoinGate Payment ButtonCriptomonedă
Susţine-ne pe Patreon!