Cautare in bazele de date online de medicamenteNoi utilizări pentru medicamente existente sunt dezvăluite de bazele de date online. Cum? Ideea e una dezarmant de simplă: pentru a afla dacă un medicament tratează şi boli pentru care nu a fost destinat, verifică dacă are un efect opus celui al bolilor.

 

 

 

Cum descoperi asemenea medicamente? Săpând în marile baze de date biologice publice.

Pentru mai bine de un deceniu, aşa-numitele cipuri ADN au efectuat regulat măsurători ale activităţii simultane a mii de gene, după care cercetătorii au depozitat rezultatele online într-un fel de enciclopedie (GEO - Gene Expression Omnibus), ulterior publicării studiilor efectuate.

Atul Butte, un bioinformatician de la Universitatea Stanford din California a ajuns împreună cu colegii săi la concluzia că este posibilă descoperirea a noi utilizări pentru medicamente combinând datele din GEO cu informaţii culese din altă bază de date, aşa-numita Connectivity Map (Harta Conexiunilor). În aceasta, biologii de la Institutul Broad din Cambridge, Massachusetts au înregistrat tipare ale activităţii genelor la nivelul celulelor umane în momentul expunerii la o gamă de medicamente.

 




Echipa lui Butte a combinat cele două seturi de date bazându-se pe o ipoteză simplă: medicamentele care au un efect advers asupra activităţii genelor faţă de efectele generate de anumite boli ar putea fi candidaţi potriviţi pentru tratarea acelor maladii. Aşadar, cercetătorii au dezvoltat algoritmi pentru a găsi medicamente ce cresc activitatea genelor ce sunt neobişnuit de inactive în ţesuturile afectate de o anumită boală şi care o micşorează pe cea a celor ce sunt hiperactive în cadrul bolii.

Colegii lui Butte, după cum acesta recunoaşte, s-au îndoit că datele GEO vor fi suficient de bune pentru a fi de vreun folos. „Când oamenii văd ceva gratis online, cred că este nefolositor,” declară el.

Dar echipa lui Butte le-a dovedit scepticilor contrariul alegând două dintre cele mai promiţătoare medicamente şi demonstrând prin experimente pe animale că acele medicamente tratau într-adevăr bolile listate. În unul din cazuri, medicamentul pentru epilepsie topiramat a ajutat şobolanii cu o boală inflamatorie intestinală; în cel de-al doilea caz, cimetidina, folosită pentru a trata ulcerele stomacale şi refluxul gastroesofagian a redus creşterea tumorii în cazul şoarecilor cărora le fuseseră implantate celule umane pulmonare canceroase. „Aceasta arată că ideile elegante şi simple pot duce şi ele la ceva”, spune Nicholas Tatonetti, de asemenea de la Stanford, care a utilizat datele descoperite pentru a găsi combinaţii de medicamente care generează efecte secundare periculoase. Cercetătorii probabil că se vor întreba, „Cum de nu m-am gândit la asta?”

Un inconvenient este că brevetele celor două medicamente au expirat, aşadar cele două firme nu vor fi motivate financiar să efectueze experimente clinice pentru a afla dacă noile utilizări sunt viabile. Dar aceeaşi abordare ar putea, de asemenea, să dezvăluie utilizări multiple ale medicamentelor fabricate în prezent.

„Aceasta este o tehnică foarte promiţătoare,” susţine Pankaj Agarwal, director al departamentului de biologie computaţională la GlaxoSmithKlin, în localitatea King of Prussia, statul Pennsylvania.




Textul de mai sus reprezintă traducerea şi adaptarea articolului Internet databases reveal new uses for old drugs publicat de NewScientist. Scientia.ro este singura entitate responsabilă pentru eventuale erori de traducere, Reed Business Information Ltd şi New Scientist neasumându-şi nicio responsabilitate.
Traducerea: Anca Negulescu


Dacă găsiţi scientia.ro util, sprijiniţi-ne cu o donaţie.


PayPal ()
CoinGate Payment ButtonCriptomonedă
Susţine-ne pe Patreon!