CraniuBacteriile depăşesc ca număr celulele din componenţa corpului uman cu o rată de 10 la 1 – deci cam 100 de mii de miliarde de microbi de persoană - şi totuşi nu ştim aproape nimic despre felul în care bacteriile s-au schimbat pe măsură ce oamenii au evoluat.

 

 

 

Cu toate că sunt cu mult mai numeroase decât celulele noastre, bacteriile sunt atât de minuscule, încât ele reprezintă doar o mică fracţiune din masa noastră totală. Indiscutabil nu este o părticică chiar aşa de mică: aproape 4 kg şi jumătate din fiecare persoană reprezintă de fapt toate bacteriile care trăiesc în interiorul nostru. Nu este un gând prea plăcut, dar reprezintă o parte vitală din biologia noastră, care ne poartă înapoi către originile vieţii multicelulare.

Ceea ce ridică un punct de vedere interesant ori de câte ori vorbim despre evoluţia umană, de fapt vorbim doar despre adaptările lui Homo sapiens, nu şi despre miile de miliarde de pasageri microbieni din interiorul nostru. Este ca şi cum omitem mereu să vorbim despre 4 kg şi jumătate din fiecare corp omenesc, iar având în vedere numărul estimat de 108 de miliarde de oameni care au trăit vreodată pe planetă, ajungem la un total de 270 de milioane de tone în ultimi 50.000 de ani, pur şi simplu ignorate din istoria evoluţiei noastre.

Şi acest lucru cel mai probabil nu se va schimba, deoarece, în general, în rămăşiţele pământeşti nu se conservă bacteriile vechi. O importantă excepţie o reprezintă placa dentară. Cercetătorii de la Universitatea Adelaide din Australia, Centrul pentru studiul ADN-ului vechi, au examinat tartrul provenind de la 34 de schelete preistorice găsite în nordul Europei. Ei au folosit aceste schelete pentru a construi o scară de evoluţie a bacteriilor din epoca primitivă până în evul mediu, şi comparativ cu fişele dentare moderne existente în zilele noastre. Alan Copper, profesorul coordonator al studiului, explică aceste descoperiri:


"Aceasta este prima înregistrare despre ce impact a avut evoluţia noastră de-a lungul a 7500 de ani asupra bacteriilor pe care le purtăm cu noi, precum şi consecinţele importante pe care acestea le pot avea asupra sănătăţii noastre. Bacteriile orale la omul modern sunt mai puţin diverse decât la populaţiile trecutului şi se crede că acest fapt a contribuit la boli cronice orale legate de stiluri de viaţă din mediul post-industrial. Compoziţia bacteriilor orale s-a schimbat marcant odată cu apariţia agriculturii şi apoi încă o dată acum 150 de ani. Odată cu introducerea zahărului rafinat şi a făinii în perioada Revoluţiei Industriale, constatăm o scădere dramatică a diversităţii bacteriilor orale, care au permis existenţa dominantă a tulpinilor cauzatoare de carii. Putem spune că gura omului modern se află într-o stare de boală permanentă. "


Via Nature Genetics. Credit imagine: woodleywonderworks, Flickr.


Traducere de Daniela Albu după preserved-bacteria-reveal-how-weve-been-rotting-our-teeth-for-7500-years.

Puteți comenta folosind contul de pe site, de FB, Twitter sau Google ori ca vizitator (fără înregistrare). Pt vizitatori comentariile sunt moderate (aprobate de admin).

Loading comment... The comment will be refreshed after 00:00.

Fii primul care comentează.

Spune-ne care-i părerea ta...
caractere rămase.
Loghează-te ( Fă-ți un cont! )
ori scrie un comentariu ca „vizitator”

 


OK, conținutul site-ului a fost și va rămâne gratuit,
dar chiar ne-ar ajuta dacă ne-ai sprijini cu
o donaţie.


PayPal ()


Contact
| T&C | © 2020 Scientia.ro