InimăSe pare că o inimă bolnavă se poate autorepara cu ajutorul asistenţei tehnologice. Celulele stem prelevate exact de la organul care are nevoie de reparare, ar putea fi de ajutor pentru o funcţionare mai bună după un atac de cord. Detalii, în continuare.

 

 

 

 

Celulele stem cardiace se pot reînnoi şi pot forma unul din cele trei tipuri de celule care alcătuiesc ţesutul cardiac. Roberto Bolli şi colegii săi de la Universitatea din Louisville, Kentucky au estimat că acestea ar putea îmbunătăţii funcţia cardiacă, dacă sunt injectate după un atac de cord.

Pentru a afla, echipa a prelevat celule stem de la 16  persoane care suferiseră recent un atac de cord, înmulţindu-le şi injectându-le apoi înapoi în inima fiecărui pacient. În fiecare caz, atacul a redus fracţia de ejecţie a pacientului - fracţiunea de sânge pompat de la nivelul ventriculelor cu fiecare ciclu cardiac - la mai puţin de 40 %. Fracţia de ejecţie ar trebui să fie în mod normal cuprinsă între 50 şi 65 %.

 

 


Un nou by-pass


Atunci când un atac de cord împiedică sângele să ajungă ţesutul cardiac, o parte din ţesut moare. Acest lucru poate duce la insuficienţă cardiacă, în care capacitatea de a pompa sângele este scăzută permanent.

Un tratament de rutină este by-pass–ul coronarian, care deviază sângele în jurul unui vas colmatat. În timpul acestei intervenţii chirurgicale, grupul lui Bolli a prelevat o bucata mică de ţesut din inima fiecărui pacient. Cercetătorii au cultivat aproximativ 1 milion de celule stem cardiace de la nivelul fiecărei mostre şi le-a injectat în vasele de sânge majore care duc la inima imediat ce pacientul în cauză şi-a revenit din operaţie.

Perfuzii de celule au fost imediat administrate cu ajutorul unui cateter cu balon mic, care a fost umflat de patru ori timp de 3 minute la un moment dat pentru a bloca fluxul de sânge şi a ajutat celulele să se stabilizeze.


Prelevarea inimii


Pe parcursul anului următor, echipa lui Bolli a monitorizat recuperarea pacienţilor, împreună cu şapte alţi pacienţi care au avut aceeaşi operație de by-pass, dar nu au beneficiat de tratament cu celule stem. Echipa a folosit ecocardiografia pentru a măsura volumul de inima şi cantitatea de sânge pompat şi RMN-ul pentru a urmări zona de ţesut mort.

Cei care au beneficiat de tratament cu celule stem au înregistrat o creştere a fracţiei de ejecţie de la o medie de 30 % la aproape 36 % o lună mai târziu, şi de peste 38 % după patru luni. În rândul celor opt persoane din acest grup pe care Bolli a putut să le verifice un an mai târziu, fracţia de ejecţie medie a crescut la peste 42 %. Dimensiunea cicatricii la aceste persoane a fost, de asemenea, mai mică decât la cei care nu au beneficiat de terapie cu celule stem şi au raportat o calitate mai bună a vieţii. La cele şapte controale nu a existat nici o schimbare semnificativă în capacitatea inimilor de a pompa sânge în aceeaşi perioadă.


Siguranţa mai întâi de toate


Deoarece studiul este un studiu clinic de faza I, rezultatele sale pot fi utilizate în mod oficial numai pentru a confirma siguranţa tratamentului. Cu toate acestea, Michael Schneider, de la Imperial College din Londra, care nu a fost implicat în studiu, spune că lucrarea este "remarcabilă" în termeni de "rigoare şi bază ştiinţifică".

Nu este clar cum exact ar fi lucrat tratamentul. "Noi nu ştim cât de mult din efect ar putea fi din cauza formării de noi celule contractile ale inimii, cât de mult se datorează activării de celulele stem latente la nivelul inimii şi cât de mult se datorează efectelor asupra vindecării rănilor, formării de noi vase de sânge şi inflamaţiei", spune Schneider.

O altă posibilitate este ca recuperarea să fi fost amplificată de inflaţia şi deflaţia balonului mic introdus la nivelul vaselor de sânge.

John Martin de la University College din Londra şi Anthony Mathur la Barts şi NHS Trust din Londra conduc studii similare, folosind celule stem derivate din măduva osoasă. Perechile subliniază faptul că aceste tipuri de celule stem, nu sunt specifice pentru inimă, sunt mai uşor de procurat şi se cultivă mai repede. Schneider crede că celulele stem cardiace merită explorate în continuare, cu toate acestea: "Aceste celule, mai mult decât oricare altele prelevate de la pacient, au o capacitate bine dovedită de a genera un nou muşchi cardiac."



Textul de mai sus reprezintă traducerea articolului stem-cells-may-help-heart-pump-more-blood-after-attack publicat de New Scientist. Scientia.ro este singura entitate responsabilă pentru eventuale erori de traducere, Reed Business Information Ltd şi New Scientist neasumându-şi nicio responsabilitate în această privinţă.
Traducere: Ecaterina Pavel


Dacă găsiţi scientia.ro util, sprijiniţi-ne cu o donaţie.


PayPal ()
CoinGate Payment ButtonCriptomonedă
Susţine-ne pe Patreon!