Proiectul ″ENCODE″ (Encyclopedia Of DNA Elements – Enciclopedia Elementelor ADN) a scos la iveală faptul că 80% din genomul nostru posedă o anumită funcţie, dar a face ceva nu e totuna cu a face ceva util. Detalii în cele ce urmează.
Oamenii sunt adepţi ai teoriilor despre adaptare în mod instinctiv: tindem să presupunem că totul se află acolo cu un scop bine definit. Dar conform afirmaţiilor bine cunoscute ale lui Stephen Jay Gould, multe caracteristici biologice sunt doar produse reziduale ale selecţiei altor caracteristici.
Luaţi în considerare cele 3 miliarde de perechi de baze azotate ale ADN-ului care alcătuiesc genomul uman. Încă din anii 1970 unii biologi au susţinut că aproape întregul genom trebuie să fie vital. Alţii au ignorat cea mai mare parte a acestuia, considerând-o fără funcţie biologică.
Pe parcursul acestei săptămâni mulţi vor declara că dezbaterea a luat în cele din urmă sfârşit, dezvăluind rezultatele proiectului ENCODE şi demonstrând astfel că până la 80% din genom îndeplineşte o funcţie.
Dar nu aşa de repede. Încă mai rămâne să dovedim că această activitate este una care se adaptează. De fapt, încă avem destule motive să credem că cea mai mare parte a ADN-ului nostru este departe de a avea un rol esenţial.
ENCODE este un proiect grandios care va conduce fără îndoială la multe progrese, dar este prematur să sărim la concluzii extraordinare. Aşa cum proiectul mult anticipat al genomului uman a dezvăluit cu mai mult de un deceniu în urmă, ENCODE ne dovedeşte că mai avem încă multe de învăţat despre viaţă.
Textul de mai sus reprezintă traducerea articolului Don't junk the 'junk DNA' just yet, publicat de New Scientist. Scientia.ro este singura entitate responsabilă pentru eventuale erori de traducere, Reed Business Information Ltd şi New Scientist neasumându-şi nicio responsabilitate în această privinţă.
Traducere: Ecaterina Pavel
