Concluziile unor noi cercetări făcute de Universitatea Leicester şi de Open University pentru a aduce dovezi despre existenţa apei pe Marte la o temperatură suficient de mare pentru a întreţine viaţa, au fost publicate în revista Earth and Planetary Science Letters.
Studiul a determinat că temperaturile apei de pe Planeta Roşie se încadrau între 50 ˚C şi 150 ˚C. Microbii de pe Pământ pot trăi în ape de acest fel, spre exemplu în izvoarele vulcanice termale de la Yellowstone Park, au subliniat oamenii de ştiinţă din spatele acestor cercetări.
Imaginea reprezintă meteoritul Lafayette analizat cu un microscop electronic (NHM sample BM 1959, 755). Se poate vedea o vână hidrică cu carbonaţi şi argilă depozitate de apă la o temperatură de până la 150 de grade Celsius pe Marte în timpul unui vechi impact. Câmpul de vedere este de 50 de microni. Credit: Universitatea Leicester.
Munca de cercetare este bazată pe o analiză detaliată a meteoriţilor marţieni de pe Pământ folosind microscoape puternice în Departamentul de Fizică şi Astronomie de la Universitatea din Leicester. Apoi s-au efectuat modelări computerizate la The Open University.
Dr. John Bridges, Lector în Ştiinţe Planetare la Centrul de Cercetare Spaţială al Universităţii din Leicester şi prim-autor, a declarat: "Roverele de pe Marte – roverele de explorare Spirit şi Oportunity şi roverul laborator Curiosity – studiază roci pentru a face descoperiri despre istoria geologică a Planetei Roşii. Unele dintre cele mai interesante întrebări sunt legate de ce putem afla despre apă, cât de multă a fost şi ce temperatură ar fi putut avea."
"În timp ce sateliţii şi roverele studiază mineralele de pe Marte, avem şi noi meteoriţi de pe Marte aici pe Pământ. Ei se clasifică în trei grupuri distincte, tipurile Shergotty, Nakhla şi Chassigny, după numele localităţilor unde au fost în premieră descoperiţi. De un interes aparte pentru întrebările despre apa pe Marte sunt cei din tipul Nakhla, pentru că acest grup de meteoriţi marţieni au mici filoane care conţin minerale formate de acţiunea ape din apropierea suprafeţei lui Marte.
Dr. Bridges şi grupul său au studiat aceste minerale în mare detaliu. În totalitate sunt cunoscuţi opt meteoriţi marţieni de tip Nakhla, ce prezintă diferenţe mici, dar semnificative între ele şi din punct de vedere al mineralelor.
Lafayette este unul dintre aceşti meteoriţi şi cea mai completă succesiune de minerale noi formate se pot găsi în vinele sale (vezi imaginea). Investigaţii amănunţite ale mineralelor cu un microscop electronic şi cu un microscop electronic cu transmisie (TEM) au dezvăluit că primul mineral nou format care a căptuşit pereţii vinei a fost carbonat de fier. Carbonatul ar fi fost format de apă bogată în CO2 la o temperatură de circa 150 ˚C. Când apa s-a răcit la 50 ˚C, s-au format mineralele de argilă, care au fost urmate apoi de o fază amorfă care are aceeaşi compoziţie cu cea a argilei.
Microbii folosesc reacţiile din timpul formării mineralelor pentru a obţine energie şi elemente esenţiale pentru supravieţuirea lor.
Dr. Bridges a adăugat: "Detaliile mineralogice pe care le observăm ne spun că a existat o presiune ridicată a dioxidului de carbon în vine pentru a forma carbonaţii. Condiţiile s-au schimbat apoi la mai puţin dioxid de carbon în fluid şi mineralele argiloase s-au format. Posedăm o bună înţelegere a condiţiilor în care se formează mineralele, însă pentru a obţine detaliile, avem nevoie de modele chimice."
Dr. Susanne Schenzer, asociat postdoctoral de cercetare la Departamentul de Ştiinţe Fizice la The Open University care a studiat în prealabil compoziţia meteoriţilor marţieni, a spus: "Până când studiul lui John a fost încheiat, am utilizat descoperirile de la sateliţii ce orbitează Marte şi am făcut un model individual pentru fiecare nou mineral. Sateliţii au descoperit argile pe suprafaţa lui Marte, însă rezoluţia din spaţiu este foarte diferită faţă de studiul detaliat obţinut pe meteoriţii tip Nakhla. Înainte de a avea studiul detaliat al acestor meteoriţi, nu ştiam de formarea mai întâi a carbonaţilor, urmaţi de argile. Prin urmare, am fost foarte entuziasmată să văd detaliile noului studiu mineralogic."
Prin combinarea datelor de la ambele universităţi, cercetătorii au reuşit să anticipeze care au fost condiţiile privind apa de pe Marte. Iniţial, apa a avut circa 150 ˚C şi a conţinut mult CO2, formând carbonaţi, apoi s-a răcit la circa 50 ˚C, formând astfel argile.
"Energia care a încălzit apa ar fi putut fi un impact la nivelul suprafeţei marţiană", explică Dr. Bridges. "E suficient să privim o hartă a planetei Marte pentru a vedea cât de numeroase sunt aceste impacturi pe suprafaţa marţiană", a adăugat Dr. Schwenzer.
Traducere realizată de Răzvan Gavrilă după Meteorites reveal warm water existed on Mars, cu acordul Phys.org.
