Robot jurnalistLa doar trei minute după ce un cutremur a lovit California, Los Angeles Times a lansat ştirea în mediul online. Scurtul articol părea destul de obişnuit. Acoperea toate detaliile de mare importanţă – momentul producerii, magnitudinea şi întinderea cutremurului. Singurul semn neobişnuit era propoziţia finală: „Acest articol a fost generat de un algoritm creat de autor”.

 

 

Cu alte cuvinte, articolul fusese scris de un sistem automatizat.


Pe 17 martie, anul acesta, un sistem automatizat a publicat un articol de ultimă oră. Acesta nu ar fi însă primul software cu acreditare de jurnalist.


nd cititorii şi-au dat seama că articolul fusese generat de computer, faptul a căpătat o anumită atenţie. Dar cazurile în care calculatoarele scriu ştirile sunt deja numeroase. Revista Forbes apelează la serviciile unei companii numită Narrative Science, cu sediul în Chicago, pentru raporturi privind câştigurile salariale ale corporaţiei. Acelaşi serviciu s-a asociat cu ProPublica în ianuarie pentru înfiinţarea unei aplicaţii de ştiri din domeniul accesului egal la educaţie.

Algoritmul pentru cutremure, supranumit Quakebot, nu este însă singurul jurnalist automatizat folosit de Los Angeles Times. Proiectul publicaţiei de cartografiere a Los Angeles-ului se foloseşte de boţi pentru a compara cartierele, iar siteul său web, The Homicide Report, automatizează publicarea articolelor despre crimele din oraş.



Deşi jurnaliştii automatizaţi nu sunt deocamdată capabili să scrie articole captivante de 2000 de cuvinte pentru New Scientist, încercările timpurii nu sunt de neluat în considerare. Un studiu publicat în februarie, anul acesta, în Journalism Practice (doi.org/r2g) a descoperit că un grup mic de cititori nu şi-a putut da seama dacă articolul fusese scris de o persoană sau de un robot. Cei ce au citit articolul l-au găsit demn de încredere şi informativ, deşi un pic cam plicticos.

”Ar fi acesta înlocuitorul jurnaliştilor reali? Aş zice că nu”, spune Christer Clerwall de la Universitatea Karlstad din Suedia, cel care a condus studiul. Acesta este de părere că boţii vor rămâne la genurile banale de articole cu care se ocupă în momentul de faţă, lăsând sarcinile complexe precum reportajele narative sau cele din postura de martor pentru reporterii umani.

„Jurnaliştii automatizaţi prezintă multe beneficii”, spune creatorul Quakebotului, Ken Schwenke.

„Am publicat ştirea, am fost primii care am făcut-o şi am informat publicul”, spune acesta. „Dacă o putem automatiza, de ce să n-o facem?”

Asemeni faimosului statistician Nate Silver, care a prezis în mod corect rezultatele ultimelor alegeri din SUA, datele sunt cel mai important factor pentru jurnaliştii automatizaţi. Aceştia scriu articole lucrând cu tabele întregi de rezultate din sport, cifre de vânzări sau fluctuaţii ale pieţei de capital. Când este vorba de putere de calcul, boţii vor fi mereu înaintea oamenilor.

În cazul lui Quakebot, procesul este asemănător jocului de societate Mad Libs, în care jucătorii completează spaţii din propoziţii gata făcute. Când US Geological Survey trimite prin e-mail o alertă despre un cutremur de magnitudine apreciabilă, informaţia este imediat transmisă serverului web al lui Schwenke. Robotul său parcurge e-mailul după date, le introduce apoi într-un şablon predefinit, pentru a trimite după aceea articolul în sistemul informatic de management al conţinutului al publicaţiei. Pe lângă acestea, mai trimite şi o înştiinţare editorului spre a-l analiza.

Alte abordări sunt puţin mai complicate. Automated Insights, având locaţia în North Carolina, realizează reporteri robotizaţi care parcurg informaţii după anumite tendinţe interesante. Aceştia se axează pe teme personalizate, de interes pentru un public restrâns – precum sinteze de Fantasy Football pe Yahoo sau rezumate de statistici recente de web.

În 2013, compania a oferit 300 de milioane de mesaje publicate. Majoritatea jurnaliştilor, spune CEO-ul Robbie Allen, vor să scrie un articol care va fi citit de mulţi oameni. Scopurile firmei Automated Insights sunt diferite.

„Vom crea un milion de mesaje pe care sperăm că le vor citi un milion de oameni”, spune acesta.

Şi din moment ce numărul de senzori este în creştere – de la lifelogging la observatori ai mediului înconjurător – la fel se va întâmpla şi cu numărul temelor de nişă despre care jurnaliştii automatizaţi ar putea scrie.

Acum, că jurnaliştii automatizaţi se pot descurca cu jurnalismul de bază, ar putea fi redactarea proprie următorul pas? În cadrul unei discuţii din februarie anul acesta despre redactări automatizate de la Centrul Tow pentru Jurnalism Digital din cadrul Şcolii de Jurnalism Columbia, co-fondatorul Narrative Science, Larry Birnbaum, a emis ipoteze despre un sistem ce ar putea da dovadă de judecată în redactare. Robotul ar decide despre ce teme ar merita să se scrie, cum ar trebui scrise articolele şi căror cititori să fie acestea adresate.

„Mi-ar plăcea mult să pot oferi publicului, redactorilor şi generatorilor de articole algoritmice o interfaţă ca aceasta, care ar spune, ştiţi, 'Înţeleg că există un compromis între concizie şi conţinut, sau între ştiri de actualitate şi analize'”, spune Birnbaum. „Este deocamdată, de fapt, doar o simplă idee şi nimic mai mult, dar mi-aş dori foarte mult să creez aşa ceva.”


Textul de mai sus reprezintă traducerea articolului Rise of robot reporters: when software writes the news, publicat de New Scientist. Scientia.ro este singura entitate responsabilă pentru eventuale erori de traducere, Reed Business Information Ltd şi New Scientist neasumându-şi nicio responsabilitate în această privinţă.
Traducere: Ionel Alexandru


Dacă găsiţi scientia.ro util, sprijiniţi-ne cu o donaţie.


PayPal ()
CoinGate Payment ButtonCriptomonedă
Susţine-ne pe Patreon!