iPhone5Unii oameni plătesc de bunăvoie suplimentar pentru caracteristici pe jumătate funcţionale din gadgeturi obscure. Aceştia sunt printre primii din lume care cumpără şi ei ştiu foarte bine că lucrurile pe care le cumpără nu vor funcţiona perfect.

 

 

 

 

Sughiţurile şi erorile sunt doar o parte din contract, un schimb asumat pentru a fi primul. Clienţii Apple nu fac parte din această categorie. iPhone-urile reprezintă simbolul gadgeturilor destinate unei pieţe masive. Deci, de ce, având deja pe piaţă două caracteristici emblematice pe jumătate funcţionale - şi enorm promovate - în tot atâţia ani, Cupertino a început să-şi trateze milioanele sale fidele ca şi cum ar fi cea mai mare unitate de testare?

 

It just works

Cea mai cunoscută mantră a Apple ar putea fi "Think Different", dar oricine care a urmărit compania de-a lungul anilor vă va spune care îi este adevărata chemare la luptă: It just works (pur şi simplu funcţionează). Acesta e modul în care aproape fiecare produs Apple a fost descris la lansare de când Steve Jobs a revenit de la NeXT. Acesta ar putea să nu fie motto-ul Apple, dar este cu siguranţă punctul central al vânzărilor sale.

Lucrul remarcabil este faptul că pentru cea mai mare parte a timpului, aceasta a fost adevărat. Detractorii Apple au o mulţime de argumente solide, dar compania nu a putut fi acuzată niciodată de a fi expediat produse care erau neterminate sau supra-complicate. Bebeluşii pot folosi iPad-uri înainte de a putea sta în picioare. Bunicul tău primeşte FaceTime. Oamenii cumpără Apple, deoarece doresc a fi la modă, desigur. Dar, de asemenea, pentru că este sigur.

Aceasta poate nu sună ca un compliment, dar este. Este poate cel mai mare compliment pe care îl poţi aduce unei companii producătoare de electronice de consum. La fel cum un bun design este invizibil, o experienţă bună pentru utilizatori ar trebui să fie funcţională şi intuitivă. Tu nu ar trebui vreodată să te îndoieşti sau chiar să te gândeşti de două ori.

Toate acestea au fost adevărate cu produsele Apple până anul trecut. Până când Apple a decis să-şi transforme clienţii în beta testeri accidentali.

 

 

Siri, beta, hărţile, nefuncţionale

Caracteristica cea mai “afurisită” a iPhone 4S, aminteşte-ţi, nu a existat nicio caracteristică fizică nouă despre care să vorbeşti - a fost Siri - un "asistent personal", care a dominat spoturile publicitare ale Apple toată toamna anului trecut. Caracteristica de recunoaştere a vorbirii nu putea să recunoască vorbirea şi abilităţile sale de interpretare erau pe picior de egalitate cu cele ale unui câine competent.

Motivul pentru aceasta este simplu şi recunoscut întrucâtva în mod deschis pe pagina de start a Apple (chiar dacă nu şi în strategia de vânzări): Siri a fost un produs beta. Incomplet, prin definiţie. Pentru prima dată în istoria recentă, Apple a împins în mod intenţionat un produs semi-funcţional afară pe uşă. Aşa cum a subliniat Mat Honan în decembrie anul trecut, efectul a fost atât uimitor, cât şi deconcentrant: îmi pare rău.

Beta? Beta este pentru Google. Când Apple realizează o versiune beta publică, de obicei, o ţine departe de mâinile, ştii tu, publicului. De obicei, te face să umbli după versiuni beta. Ei nu te obligă să le cauţi, cu atât mai puţin le face reclamă. Nu că acesta ar fi un avertisment eficient pentru publicul care cumpără. Pentru cei mai mulţi oameni care văd anunţurile Apple şi cumpăra iPhone-uri, cuvântul beta nu înseamnă nimic, niciodată. Acesta ar putea fi un peşte, sau un coleg din colegiu.

Siri ar fi putut fi cu uşurinţă respins ca un accident singular; o oboseală nefericită, lecţia învăţată, nici un rău făcut. Dar apoi s-a întâmplat Apple Maps.

Mapspocalipsa Apple a fost bine documentată şi este o rană suficient de proaspătă încât nu avem nevoie să o mai dezbatem. Dar dacă nu aţi upgradat la iOS 6 sau nu aţi citit un articol de tehnologie în ultima săptămână, merită o recapitulare scurtă. IPhone şi iPad au oprit folosirea Google Maps, care au fost şi sunt incredibile, în favoarea aplicaţiei Maps proprii, care este aşa un spectacol de groază, încât însăşi Apple a recunoscut problema (chiar dacă printr-un văl gros de vorbărie PR):

"Am lansat acest nou serviciu de hărţi ştiind că este o iniţiativă majoră şi că suntem abia la început cu ea. Maps reprezintă o soluţie cloud-based şi cu cât mai multe persoane îl utilizează, cu atât se va dezvolta mai bine. Noi... lucrăm din greu pentru a face experienţa clienţilor chiar mai bună."

Această declaraţie e cea mai apropiată de o admitere a vinei pe care este probabil să o vezi de la Cupertino. Şi Apple Maps se clatină pentru acelaşi motiv pentru care a făcut-o şi Şiri, e un produs beta. Este incomplet, în multe instanţe chiar literal. De asemenea, nu va merge mai bine prea curând.

Deci, Apple a lansat ultimele două versiuni de iOS fiind în cunoştinţă de faptul că principalele sale caracteristici nu ar funcţiona după cum li se făcea publicitate sau cum erau aşteptate să funcţioneze la scoaterea din cutie. Dar de ce? De ce, cu atâta bună-credinţă construită, cu un brand construit în întregime pe principiul că pur şi simplu funcţionează, ţi-ai lăsa cu bună ştiinţă cea mai proeminentă caracteristică a celui mai popular produs să performeze mediocru?

De fapt, răspunsul e destul de simplu. Şi poate chiar uşor de înţeles.

Timpul este de partea mea

Dacă nu aţi stat de vorbă cu Siri în ultima vreme - şi nu aţi fi singurul - aţi putea fi plăcut surprins. Ea nu e încă perfectă, nici pe departe, dar a primit unele caracteristici folositoare în iOS 6, cum ar fi să facă rezervări şi să verifice calendarul filmelor pentru tine. Mai important, însă, Siri face lucrurile mărunte în mod demonstrabil mai bine decât le făcea cu un an în urmă.

Ea înţelege mai bine ceea ce spui. Ea returnează rezultate de căutare mai bune. Este ea perfectă sau măcar foarte bună? Nu, dar Siri s-a îmbunătăţit în acelaşi mod în care toate programele beta o fac: cu date şi timp.

De fiecare dată când utilizaţi Siri, veţi deveni un centru de date pentru Apple. Succesul sau eşecul lui Siri este stocat şi folosit pentru a se asigura faptul că rezultatele viitoare sunt mai precise. Cu un program sau o aplicaţie tipică, aceste măsuri corective au loc în timpul etapei de previzualizare a dezvoltării sau vin de la beta testeri care primesc acces la o scurtă incursiune în software şi oferă feedback. Dar un motor de cunoştinţe ca Siri necesită sute de mii, chiar milioane de teste din lumea reală pentru a-şi rafina ofertele şi a deveni complet utilizabil.

Combină cantitate imensă de combustibil de care Siri are nevoie pentru a trece de metodologia de testare notoriu de secretă a Apple şi dintr-o dată cel puţin, are sens faptul ca această caracteristică iOS top secretă a ieşit pe piață neterminată.

Acest raţionament merge cu Apple Maps numai în măsura în care atât Siri, cât şi Maps sunt canibali de date, necesitând ani de utilizare pentru a deveni un întreg. Declaraţia proprie a Apple de mai sus se reduce la: ţine-te. Dar situaţia Maps este mult mai frustrant, decât cea Siri, pentru ca este un regres cu totul inutil, din punctul de vedere al utilizatorului.

Apple nu era forţat într-un colţ, avea încă un an întreg din contractul cu Google Maps, care ar fi putut fi un an întreg de perfecţionare a propriului produs. Dar motivaţia de a aduce Maps în prim-plan - câştigul financiar pe termen lung a tot ceea ce înseamnă publicitate localizată şi date ale utilizatorilor - a fost prea puternică pentru a mai aştepta. Şi aceasta este prerogativa Apple. Este o companie publică, ceea ce înseamnă că le datorează acţionarilor săi o încercare serioasă de a se îndopa cu cât mai mulţi bani este posibil, în cât mai multe moduri posibile. După cum utilizatorii de la începuturi ai Google Maps vă vor spune, însă, este nevoie de ani şi ani pentru a obţine hărţi corecte. Utilizatorii de iPhone sunt pe un drum lung de spaimă.

În cele din urmă Apple va colecta date GPS suficiente de la utilizatori şi va avea listările eronate ale afacerilor corectate cu manie, astfel ca aplicaţia sa Maps va deveni, ca şi Siri, bună. Extraordinară, chiar. Dar gândind out of the box, ambele sunt eşecuri. Şi Apple ştia foarte bine ca aşa vor fi. Că aşa trebuiau să fie.


Urmările

Deci, acesta este noul Apple: gata de a tranzacţiona perfecţiunea a priori pentru câştig pe termen lung. Şi acesta este noul client Apple: un ins care care primeşte cu produsul şi caracteristici nefinalizate, un beta tester care probabil nu ştie ce înseamnă acest termen.

Iată veştile bune, totuşi; dacă există cineva care poate realiza un proiect de hărţi din simple putregaiuri, acesta este Apple. Compania are o sută de miliarde de dolari în numerar pe mâini. Ea recrutează agresiv foşti angajaţi Google Maps. Şi cel mai important, are mai mult de cinci milioane de iPhone 5 pe piaţă deja şi nenumărate dispozitive iPhone 4S cu iOS 6 care trimit date corective înapoi la nava mamă.

Şi cine ştie? Poate că acest lucru se termină aici. Siri şi Maps sunt produse extrem de specializate, cu nevoi specifice, care nu pot fi îndeplinite într-o cameră de testare izolată. Ele au nevoie să fie utilizate şi folosite într-un cadru divers, pentru a funcţiona corect. Nu sunt multe inovaţii pe care Apple le-ar putea adăuga la iPhone, care sa se încadreze în aceasta categorie. Dacă acesta este cazul, atunci gândiţi-vă la aceşti doi ani ca la desprinderea unui bandaj, un disconfort necesar de care ne vom uita cu totul atunci când iPhone 7 va fi lansat pe piaţă.

Dar dacă aceasta este noua strategie Apple - lansare, apoi rafinare, atunci răspunsul este simplu. Iţi construieşti strategii, de asemenea. Dacă aveţi un iPhone 4S acum? Aşteptaţi până când aplicaţia Maps devine mai bună înainte să faceţi upgrade la iOS 6. IPhone-ul următor vine cu o caracteristică speculativă? Nu pre-comandaţi. Vedeţi dacă este bun acum sau va fi mai bun în curând. Aşteptaţi review-urile. Ştiţi, după cum faceţi cu aproape orice cumpăraţi.

Dar dacă singura urmare a fiasco-urilor Siri şi Maps este faptul că încrederea oarbă pe care Apple a construit-o de-a lungul anilor se erodează un pic şi noi încercăm sa forţăm un pic mai mult nota? Acesta e un câştig pentru noi şi pentru Apple, o dinamică ce conduce spre inovaţie şi încurajează perfecţiunea. Pur şi simplu funcţionează.

 

 

Traducere după the-new-apple-it-doesnt-just-work de Alexandru Hutupanu


Dacă găsiţi scientia.ro util, sprijiniţi-ne cu o donaţie.


PayPal ()
Susţine-ne pe Patreon!


Contact
| T&C | © 2020 Scientia.ro