Nu e cazul să fim foarte entuziaşti (deşi presa tabloidă a transformat subiectul într-unul extraordinar n.red.), dar un robot a trecut o versiune modificată a testului Sfetnicii regelui (king's wise men). Cercetătorii de la Laboratorul de cercetare a raţiunii şi inteligenţei artificiale din cadrul Institutului Politehnic Rensselaer au adaptat trei roboţi NOA pentru a determina dacă aceştia pot trece un test simplu care să indice existenţa conştiinţei de sine.

 




    Testul Sfetnicii regelui
    "Regele i-a chemat la curtea lui pe cei mai înţelepţi trei oameni din regat pentru a-şi alege următorul sfetnic. Apoi a pus o pălărie pe capul fiecăruia dintre ei, astfel încât niciunul să nu ştie ce culoare are pălăria din capul său.
    Regele le-a spus candidaţilor că: 1) fiecare dintre ei are o pălărie ori albă, ori albastră, 2) testul se va desfăşura în mod corect şi 3) primul om care va deduce culoarea pălăriei sale va câştiga postul de sfetnic.
    Singurul mod ca testul să se desfăşoare corect era acela în care toţi trei aveau pălării de aceeaşi culoare. Prin urmare, primul candidat care ar fi observat că ceilalţi doi au pălării de aceeaşi culoare şi ar fi declarat că şi el are o pălărie similară - ar fi câştigat." Traducere după: robots-wise-men-puzzle-degree-self-awareness


    
Similar cu povestea celor trei sfetnici, cei trei roboţi au primit "pastile de prostire", care i-a făcut pe aceştia incapabili să vorbească. În realitate, volumul celor trei roboţi a fost dat la minimum.

Unuia dintre roboţi i s-a dat un o pastilă placebo (sub forma unei palme uşoare pe cap), fără a i se bloca capacitatea de a vorbi. Niciunul dintre roboţi nu a ştiut care va primi "pastila reală" şi care va primi "placebo". Aşadar, unul dintre roboţi dintre cei trei, rămas cu volumul pornit, putea vorbi.

Provocarea a constat în realizarea de către robotul cu volumul rămas pornit că i s-a dat "placebo".

Aşa cum se poate vedea în videoclipul de mai jos, la întrebarea dacă i s-a dat dat placebo sau nu, cel care a primit placebo spune "Nu ştiu - I don't know"; imediat "realizează" că vocea lui s-a auzit, prin urmare el e cel care a primit placebo, afirmând "Îmi pare rău, acum ştiu! - Sorry, I now know!". Iar asta e, să recunoaştem, spectaculos, şi poate fi interpretat ca o formă de conştiinţă de sine, chiar dacă în formă rudimentară.

Mai trebuie spus că, dată fiind drăgălăşenia şi gesturile omeneşti ale celor trei roboţei, există o tendinţă din partea noastră de a-i credita cu o inteligenţă mai mare decât cea din realitate.

Mai e, de asemenea, important de afirmat că, în fapt, nu vorbim de nicio conştiinţă de sine. Aceşti roboţi au trecut un test al conştiinţei de sine, ceea ce nu înseamnă o măsurare a conştiinţei de sine (una e să treci un test, alta e să ai realmente capacitatea care a fost testată). Pentru o mai bună înţelegere, amintim că un robot a trecut Testul Turing, ceea ce nu dovedeşte conştiinţă de sine ori inteligenţă asemănătoare celei umane.

 



Roboţei NOA



    O serie de experiențe umane, deşi le experimentăm zi de zi, sunt încă de neînţeles pentru oamenii de ştiinţă. Stadiul cercetării blochează inclusiv progresul în domeniul cercetării inteligenţei artificiale. Iată câteva exemple de probleme complicate ale minţii omeneşti:
        - cum ştim cum să ne mişcăm braţele?
        - cum alegem ce cuvinte să spunem?
        - cum localizăm date din memorie?
        - cum recunoaştem ceea ce vedem?
        - de ce experienţa văzutului este diferită de cea a auzitului?
        - de ce sunt emoţiile atât de greu de descris?
        - de ce "roşu" este atât de diferit de "verde"?
        - cum funcţionează raţiunea?
        - cum funcţionează gândirea de bun-simţ?
        - cum creăm generalizări?
        - cum generăm noi idei?
        - ce sunt, în fapt, durerea şi plăcerea?
          Traducere după turing test

Cei trei roboţi au fot programaţi cu ajutorul unui algoritm numit DCEC (Deontic Cognitive Event Calculus), creat de Institutul Politehnic Rensselaer. Acest algoritm utilizează o sintaxă bine definită o metodă de calcul bazată pe deducţia naturală. Altfel spus, reprezintă o versiune codificată a gândirii de bun-simţ (eng. common-sense reasoning).

Aşa cum a remarcat şi liderul echipei de cercetători, Selmer Bringsjord, teste ca cel menţionat mai sus le permit constructorilor să creeze roboţi cu abilităţi din ce în ce mai folositoare oamenilor.

Rezultatul testului va fi prezentat în cadrul conferinţei RO-MAN din Japonia, programată în perioada 31.08-04.09.2015.



Traducere după robot self awareness test

Write comments...
symbols left.
You are a guest ( Sign Up ? )
or post as a guest
Loading comment... The comment will be refreshed after 00:00.

Be the first to comment.