Selecția acoperă știrile publicate între 20 și 26 octombrie în presa chineză pentru publicul intern. Include atât cercetare fundamentală, cât și medicină experimentală, infrastructură științifică, inginerie și politica tehnologică.
1. Un model de IA proiectează proteine pornind de la descrieri în limbaj natural
Modelul Pinal, dezvoltat de echipe de la Universitatea de Știință și Tehnologie din Hong Kong (Guangzhou), Universitatea Westlake și Academia Chineză de Științe, transformă o descriere a funcției dorite într-o structură tridimensională și apoi într-o secvență de aminoacizi. Cercetătorii au testat experimental proteine fluorescente, enzime care degradează plasticul PET și componente ale unui sistem de fixare a carbonului. Modelul are 16 miliarde de parametri și a fost antrenat pe 1,7 miliarde de perechi proteină-text. Studiul, publicat în Nature pe 21 octombrie, rămâne o demonstrație de concept: candidații generați necesită selecție și validare experimentală.
2. O maimuță trăiește de peste 42 de zile cu ficatul unui porc modificat genetic
Cercetători de la Spitalul Xiangya nr. 2 al Universității Centrale de Sud și compania Zhongke Auge au transplantat unei maimuțe ficatul unui porc cu șapte modificări genetice. Operația a avut loc pe 8 septembrie, iar pe 20 octombrie animalul depășise 42 de zile de supraviețuire, față de recordul anterior de 29 de zile raportat în 2016. Echipa afirmă că funcțiile hepatice și coagularea au rămas relativ stabile. Introducerea unei gene umane asociate factorului von Willebrand urmărește reducerea problemelor de coagulare. Experimentul reprezintă cercetare preclinică pe primate și nu stabilește încă siguranța sau eficacitatea transplantului la oameni.
3. China construiește o versiune mai compactă a acceleratorului pentru terapia cu ioni grei
Prima instalație demonstrativă SIMM, o nouă generație de accelerator medical pentru tratarea tumorilor cu ioni grei, a fost finalizată la Huizhou. Sistemul ocupă aproximativ 1.200 m², față de 4.600 m² pentru instalația anterioară, iar consumul energetic declarat scade la circa o treime. Institutul de Fizică Modernă estimează o capacitate anuală de 2.000 până la 5.000 de pacienți. Avantajul ionilor grei constă în depunerea controlată a radiației în tumoare. Aparatul se află însă în etapa verificărilor tehnice; studiile clinice sunt prevăzute pentru sfârșitul anului 2026, astfel că performanțele medicale ale acestei versiuni nu sunt încă demonstrate clinic.
4. Cercetătorii imprimă un monocristal de titan cu lungimea de ordinul metrului
Echipe de la Institutul de Tehnologie din Beijing și Universitatea Tsinghua au realizat prin fabricație aditivă structuri monocristaline din aliaj Ti-6Al-4V cu înălțimi de ordinul metrului. Metoda alternează impulsuri termice puternice și slabe, stabilizând creșterea cristalului într-o baie de metal topit care se modifică rapid. Procedeul pornește de pe un suport policristalin și nu necesită sămânță monocristalină, matriță sau suporturi suplimentare. Au fost obținute și structuri din wolfram, molibden și niobiu. Studiul din Nature raportează o rezistență la fluaj mult îmbunătățită, relevantă pentru turbine și sisteme nucleare. Extinderea la producția industrială și controlul repetabil al pieselor complexe trebuie încă demonstrate.
5. Laserul SHINE produce primul fascicul și se apropie de funcționarea experimentală
Instalația SHINE din Shanghai a produs pentru prima dată radiație laser cu electroni liberi, rezultat anunțat public pe 21 octombrie după experimentul din 15 octombrie. Un accelerator supraconductor continuu de 4 GeV a trimis fasciculul de electroni prin 18 ondulatoare, fiecare cu lungimea de patru metri. La finalizare, planificată pentru 2027, energia acceleratorului ar trebui să ajungă la 8 GeV, iar impulsurile X să aibă durate de ordinul femtosecundelor și o frecvență de până la un milion pe secundă. Instalația ar permite urmărirea mișcărilor moleculare, dar primul fascicul reprezintă o etapă de punere în funcțiune, nu deschiderea facilității pentru utilizatori.
6. Virusurile din solul profund ar putea contribui la stocarea carbonului
O echipă coordonată de Centrul de Cercetare pentru Științe Ecologice și de Mediu al Academiei Chineze de Științe a analizat soluri până la șapte metri adâncime și date globale provenite din profiluri de până la 18 metri. Cercetătorii au construit o bază de date a virusurilor din solul profund și au constatat că acestea pot modifica metabolismul bacteriilor prin gene auxiliare. Într-un experiment de 16 săptămâni, activitatea virală a favorizat formarea resturilor microbiene și a carbonului organic legat de minerale. Studiul din Nature Ecology & Evolution propune astfel un mecanism pentru persistența carbonului subteran. Contribuția cantitativă la stocarea globală a carbonului necesită însă măsurători suplimentare în teren.
7. Structura tridimensională a unor skyrmioni feroelectrici este reconstruită atom cu atom
Cercetători de la Laboratorul de Materiale Songshan Lake, Universitatea Sun Yat-sen și Academia Chineză de Științe au reconstruit pozițiile tridimensionale a peste 95.000 de atomi dintr-o superrețea de titanat de plumb și titanat de stronțiu. Imaginile tomografice arată că skyrmionii feroelectrici au un nucleu spiralat care se extinde prin grosimea materialului. Echipa a identificat și o zonă în care polarizarea scade, deși deformarea rețelei cristaline crește, asociind această configurație cu efecte de capacitate negativă și sensibilitate ridicată la câmp electric. Rezultatul din National Science Review explică mecanismul structural; aplicațiile în memorii sau electronica de consum rămân o perspectivă de cercetare
8. Azotul și oxigenul din aer sunt folosite direct într-o reacție chimică la temperatura camerei
Institutul de Fizică Chimică din Dalian a combinat plasma netermică, ultrasunetele și cataliza pentru a produce compuși nitroaromatici pornind de la azotul și oxigenul din aer și de la fenol. Reacția are loc la temperatura și presiunea mediului, folosind oxid de ceriu drept catalizator. Cercetătorii raportează o selectivitate totală de 92,5%, dar un randament de numai 8,1%. Metoda evită etapele convenționale de producere a amoniacului și acidului azotic, procese intensive energetic. Studiul din National Science Review demonstrează fezabilitatea chimică a traseului. Randamentul redus și consumul întregului sistem plasmă-ultrasunete rămân obstacole înaintea unei eventuale utilizări industriale.
9. Este finalizat primul propulsor chinezesc de mare putere pentru nave de spart gheața
Un propulsor electric orientabil destinat navelor polare a ieșit din fabrica de pe insula Changxing, Shanghai, la 20 octombrie. Ansamblul, instalat într-o nacelă exterioară corpului navei, combină propulsia cu schimbarea direcției și trebuie să reziste șocurilor produse de gheață și temperaturilor foarte scăzute. Xinhua afirmă că sistemul poate sparge continuu straturi de gheață de 2,5 metri și creste de gheață de opt metri. Echipamentul a trecut teste integrale pe o instalație de 40 MW. Jiefang Daily precizează însă că testarea pe navă este programată pentru 2027; comportamentul de durată în condiții polare reale rămâne de verificat.
10. Planul național pentru informatizare introduce ținte privind 6G și o rețea blockchain
Planul pentru informatizarea Chinei în perioada celui de-al 15-lea plan cincinal, publicat la 23 octombrie și prezentat de Renmin Ribao pe 25 octombrie, prevede formarea până în 2030 a unei rețele integrate terestru-maritim-aerian-spațial. Documentul cere finalizarea noii generații de rețele de comunicații, lansarea oportună a serviciilor comerciale 6G și construirea, în linii esențiale, a unei rețele blockchain naționale. Mai sunt prevăzute infrastructură informatică, securitate cibernetică, standarde și integrarea tehnologiilor digitale în economie și administrație. Acestea sunt obiective politice și direcții de investiție; planul nu anunță că serviciile 6G ori rețeaua blockchain există deja la scară națională.
Notă: cercetare efectuată cu IA.
