Prin prosumator se înțelege, în esență, consumatorul care produce energie electrică din surse regenerabile pentru propriul consum și poate livra surplusul în rețea. Pagina dedicată de ANRE explică atât procedura de racordare, cât și cadrul legislativ aplicabil. Operatorul de distribuție certifică statutul de prosumator, măsoară energia consumată și injectată și transmite datele furnizorului pentru facturare.
La sfârșitul lunii iulie 2026, România avea 373.249 de prosumatori, cu o putere instalată cumulată de aproximativ 4,15 GW. Cu alte cuvinte, producția distribuită instalată pe acoperișurile locuințelor, firmelor și instituțiilor nu mai reprezintă un fenomen energetic marginal, ci o componentă importantă a sistemului național.
Datele ANRE pentru 31 iulie 2026 arată cât de mult a crescut acest sector. Dintre cei 373.249 de prosumatori, 337.607 sunt persoane fizice, iar 35.642 persoane juridice. Raportul se schimbă însă radical atunci când privim puterea instalată: gospodăriile însumează aproximativ 2,15 GW, iar persoanele juridice aproape 2 GW. Explicația este simplă: sistemul mediu al unei persoane fizice are circa 6,4 kW, în timp ce media pentru persoanele juridice depășește 56 kW.
Distribuția geografică este de asemenea foarte inegală. Județul Ilfov conduce în privința puterii instalate, cu aproape 297 MW, urmat de Timiș, Bihor, Dolj și Cluj, în timp ce diferențele dintre județe reflectă atât puterea economică locală, cât și tipul de locuire și amploarea programelor de instalare.
O creștere aproape explozivă
Evoluția devine mai spectaculoasă dacă ne întoarcem doar câțiva ani în urmă. România pornea, la începutul lui 2022, de la aproximativ 14.000 de prosumatori și numai 88 MW instalați, ajungând la jumătatea anului 2026 la cei 373.000 de prosumatori și 4.149 MW mai sus-menționați.
Sigur, pe lângă prosumatori, sunt nenumărate gospodării care au instalat panouri solare, dar nu au făcut solicitare pentru a deveni prosumatori.
Ritmul nu pare să se fi epuizat nici în 2026. La 31 decembrie 2025 existau 295.476 de prosumatori și 3.454 MW instalați. În numai șapte luni, numărul lor a crescut cu aproximativ 26%, iar capacitatea instalată cu peste 20%.
Explozia are mai multe explicații: reducerea costului sistemelor fotovoltaice, programele publice de finanțare, creșterea prețurilor energiei din ultimii ani și, nu în ultimul rând, modificările legislative care au făcut statutul de prosumator mai atractiv.
Un element esențial este compensarea cantitativă. Potrivit Legii energiei electrice nr. 123/2012, pentru instalațiile de până la 200 kW furnizorul facturează diferența dintre energia preluată din rețea și cea produsă și injectată, iar surplusul poate fi reportat timp de maximum 24 de luni. Mecanismul este prevăzut să funcționeze până la 31 decembrie 2030. Pentru instalațiile între 200 și 400 kW se aplică un mecanism de regularizare financiară.
Următoarea etapă: bateriile
Cea mai importantă schimbare din 2026 pare însă să fie apariția masivă a stocării. La sfârșitul lui 2025, numai 65.175 de prosumatori aveau baterii. În iulie 2026 numărul ajunsese la 139.967, adică peste 37% din totalul prosumatorilor și mai mult decât dublu în numai șapte luni.
Această evoluție este importantă deoarece problema sistemelor fotovoltaice nu este doar câtă energie produc, ci când o produc. Vârful apare în timpul zilei, în timp ce consumul gospodăriilor este adesea mai mare dimineața și seara. Bateria permite mutarea unei părți din producția solară spre orele de consum și reduce energia injectată simultan în rețea.
Problemele cu producția de energie electrică din vara acestui an cu siguranță au constituit un impuls atât pentru stat, care acum finanțează stocarea, cât și pentru prosumatori. Un aspect evident a devenit acut: degeaba produci mult, dacă nu poți stoca și utiliza atunci când nu mai produci.
România și-a depășit deja propria țintă pentru 2030
În Planul Național Integrat Energie-Schimbări Climatice 2025–2030, actualizat în 2024, România își stabilea drept obiectiv atingerea unei puteri de 2,5 GW a prosumatorilor în 2030. Dar, cum spuneam, în iulie 2026 existau deja 4,15 GW, cu aproximativ 66% peste ținta pentru 2030, depășită cu peste patru ani înainte de termen.
Prin urmare, întrebarea pentru următorii ani nu mai este dacă România va avea mulți prosumatori. Îi are deja. Problema devine integrarea lor într-un sistem energetic proiectat inițial pentru circulația energiei aproape exclusiv dinspre centrale către consumatori. Sunt necesare investiții în rețelele de distribuție, contoare inteligente, automatizare, stocare și mecanisme prin care consumul să urmărească mai bine producția.
Se intră astfel într-o a doua etapă de dezvoltare. Prima a fost instalarea panourilor, dar a doua va fi mai dificilă: transformarea sutelor de mii de instalații individuale într-o resursă flexibilă și integrată a sistemului energetic.
Citește și: Cum afectează sistemele fotovoltaice rețeaua electrică locală
