Pe 4 martie 2019 un fulger s-a declanșat deasupra Argentinei și a durat nu mai puțin de 16,73 secunde. Iar pe 31 octombrie 2019 a fost înregistrat cel mai întins fulger, de circa 700 de kilometri, propagându-se de-a lungul sudului Braziliei.
Anterioarele recorduri fuseseră de „doar” 7,74 s (în august 2012, în sudul Franței) și 321 km (în iunie 2007, în SUA).
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
Încă sunt mulți care cred că visurile au înțelesuri adânci și că o analiză a lor vă va spune multe despre sine. Freud a scris o carte celebră și astăzi dedicată explicării viselor. Nu s-a dovedit că teoria lui Freud funcționează... Alții cred că visurile ar putea prevesti viitorul. Nu pot. Dar întrebarea de ce visăm? este încă fără răspuns. O nouă ipoteză oferă o posibilă rezolvare a problemei...
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
• Prima misiune spațială cu o rachetă privată a fost un succes
Pe 30 mai, la ora 19:22 UTC, folosind o rachetă Falcon 9 (un sistem de lansare spațial creat de compania SpaceX), doi astronauți americani au fost trimiși către Stația Spațială Internațională (SSI). După o călătorie de circa 19 ore, capsula Crew Dragon, cu astronauții, s-a cuplat la SSI.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
Sigur, virusul gripal nu a dispărut doar pentru că un nou virus, SARS-CoV-2, a „intrat pe piață”. Ne-am aștepta ca numărul de infectări cu virusul gripal să scadă în această perioadă, dat fiind că populația ia totuși măsuri de igienă personală și distanțare socială fără precedent. Iată cum stau lucrurile.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
În mod normal de la inițierea procesului de creare până la aprobarea și comercializarea unui vaccin durează 5 ani. În contextul actualei epidemii de COVID-19 se speră ca în 9 luni să avem un vaccin; un termen de 18 luni pare a fi unul mai realist însă.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
Mâine vom ajunge la 3 milioane de infectări cu SARS-CoV-2 la nivel global. America va ajunge la 1 milion de îmbolnăviri cu noul coronavirus. Prin măsurile luate, România s-a descurcat mai mult decât onorabil până acum. Totul s-ar putea schimba dacă „marea revenire” din 15 mai, dacă se va produce, nu va fi gestionată cu mare grijă, adică începând să ne pregătim de azi.
Ce ar trebui să facem? Iată ce apreciem că reprezintă măsuri obligatorii, pentru a evita reîntoarcerea la starea de urgență și închiderea, din nou, a nenumărate afaceri.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
În urmă cu câteva zile the New England Journal of Medicine a publicat un studiu, preluat de mass-media de pe toată planeta, privind capacitatea noului coronavirus de a „supraviețui” pe diverse suprafețe. A ieșit în evidență, pentru cei atenți, un lucru: cuprul are capacitatea de a distruge (relativ) rapid virusul, comparativ cu alte materiale. Cum este acest lucru posibil?
Rezultatele privind „supraviețuirea” virusului în aer și pe diverse suprafețe sunt următoarele:
- în aer: 3 ore
- pe cupru: 4 ore
- pe carton: 24 de ore
- pe plastic și oțel: 48-72 de ore.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
Imagine cu celulă infectată cu noul coronavirus (virusul, în galben, văzut la microscop electronic)
În 1965 o cercetătoare de la Universitatea din Chicago, Dorothy Hamre, studiind culturi de țesut de la studenți cu răceală - a descoperit un nou tip de virus: 229E. Acesta este primul coronavirus care infectează omul descoperit. Ultimul, SARS-CoV-2, este cel care a trimis jumătate din planetă în propriile case, a blocat economia și a omorât deja peste 110 mii de oameni (și e doar începutul...).
În același timp cu Hamre, un grup de cercetători din Anglia, coordonat de doctorul David Tyrell, studia răceala. Aceștia, de asemenea, au identificat noul tip de virus. La microscop s-a observat că acesta semăna cu un virus pe care-l identificaseră în anii '30 la puii cu bronșită.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
Pe axa verticală sunt reprezentate numărul de îmbolnăviri, pe axa orizontală numărul de zile.
În graficul de mai sus puteți vedea o privire comparativă a evoluției epidemiei COVID-19 în România și în trei țări europene dintre cele mai afectate: Italia, Spania și Germania.
Am început graficul când țările au consemnat 100 cazuri de infecție cu virusul SARS-CoV-2 (care provoacă COVID-19).
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
Pe axa verticală sunt reprezentate numărul de îmbolnăviri, pe axa orizontală numărul de zile.
În graficul de mai sus puteți vedea o privire comparativă a evoluției epidemiei COVID-19 în România și în cele trei țări europene cele mai afectate: Italia, Spania și Germania.
Am început graficul în ziua în care țările au consemnat 3 cazuri de infecție cu virusul SARS-CoV-2 (care provoacă COVID-19); în cazul Germaniei nu a fost posibil, dat fiind că prima informare a menționat 16 cazuri (24.02.2020).
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
Un studiu chinez recent, preluat de presa românească și internațională, a încercat să stabilească o corelație între grupa de sânge și rata infectării cu SARS-CoV-19. Concluzia studiului, conform cercetătorilor chinezi, este următoarea: „persoanele cu grupa de sânge A au un risc mare decât cei cu grupa de sânge 0 sub raportul ratei de infectare și al severității bolii”. Citind articolul, vom vedea că această concluzie suportă o serie de comentarii. Cercetarea are o serie de limitări, pe care le evidențiem în articol. Să vedem, așadar, ce spune studiul, după o lectură atentă.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
De când epidemia de COVID-19 a intrat și în România, s-a tot vorbit despre detecția rapidă a celor infectați, despre capacitatea de testare, despre tipuri de teste etc. Dar câte tipuri de teste există? În ce constă aplicarea unui test de detectare a SARS-CoV-2 și cât de sigură este această testare?
Testele pentru diagnosticarea COVID-19 sunt de două tipuri:
(1) teste care detectează componente ale codului genetic al coronavirusului (numite teste moleculare ori teste bazate pe acizi nucleici);
(2) teste care detectează proteinele asociate prezenței virusului (imunoteste).
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
Întâi de toate, SARS-CoV-2 este mult mai contagios. Pornind de la R0 (numărul de reproducere de bază - numărul mediu de persoane infectabile de o persoană infectată), după 10 pași de răspândire, virusul gripei (R0=1,3) infectează 56 de persoane. Noul coronavirus (R0=2-2,5) va infecta mai bine de 2.000 de persoane.
Unde sunt cele două virusuri similare? La unele dintre simptome: febră, tuse, faptul că uneori duc la pneumonie. Dar sunt multe alte diferențe, după cum explicăm mai jos.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
SARS-CoV-2 (în galben) ieșind dintr-o celulă umană
Se discută mult astăzi dacă este bine sau nu să purtăm mască pentru a evita infecția cu noul coronavirus.
E important de știut că modul de expunere la particulele virale contează. În cele mai multe cazuri, nu în toate, este o diferență din perspectiva efectelor între infecția cu o cantitate mare de virus și o cantitate mică de virus.
Sistemul imunitar este mai eficient dacă are de-a face, la început, cu o cantitate mai mică de virus. O cantitate mică de particule virale inițiale implică o perioadă mai lungă pentru virus pentru a se multiplica până la un nivel care devine periculos. Asta oferă timp sistemului imunitar pentru a crea o protecție eficientă.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
Pe 22 martie am scris un articol în care am propus 4 măsuri simple pentru a limita transmiterea noului coronavirus.
1. Auto-izolarea grupei de vârstă de risc maxim (a fost pusă în practică, urmată de o relaxare a condițiilor).
2. Verificarea temperaturii tuturor celor care intră în magazine, farmacii, spitale (nu a fost pusă în practică, și merită aplicată imediat).
3. Păstrarea sub un control strict a celor aflați în auto-izolare (se fac eforturi, dar numărul celor aflați în carantină este enorm: 11.576 de persoane. Alte 123.577 de persoane sunt în izolare la domiciliu.)
4. Testarea agresivă (nu s-a pus în practică, cel mai probabil din cauza lipsei unui număr suficient de teste).
La data scrierii articolului erau puțin peste 400 de persoane infectate.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.