Tipărire
Categorie: Inexplicabil - ce nu ştim încă
Accesări: 7812

Intersecţie aglomeratăContinuăm cu a doua parte (şi ultima) a articolului dedicat celor 10 întrebări cărora ştiinţa trebuie să le răspundă, articol inspirat de un material recent publicat de cotidianul The Guardian. Dacă prima parte vi s-a părut interesantă, acesta vă va plăcea cu siguranţă.

 

 

10 necunoscute ale ştiinţei moderne (1)

Tracy Chevalier: cum vom rezolva problema creşterii nesustenabile a populaţiei lumii?

Chestiunea creşterii numărului locuitorilor planetei până la un nivel la care vor fi în pericol major planeta Pământ şi specia umană este una despre care se vorbeşte mai puţin decât ar merita. Oricâte investiţii şi progrese se vor face în domeniul energiilor regenerabile ori al în cel al agriculturii sustenabile, creşterea populaţiei va ajunge - fără măsuri ferme - să facă inutile aceste eforturi.

Pe lângă faptul că rata naşterilor este superioară celei a deceselor, creşterea calităţii vieţii a dus la o medie a duratei vieţii mult superioară celei de acum 50 de ani. Deşi acest lucru reprezintă un succes pentru medicină, poate însemna un dezastru pentru umanitate.

Ce e de făcut? China a instaurat o politică a familiei cu un copil. Este bună, este rea? Este cert că aceasta a reuşit să oprească boomul naşterilor în această ţară. Probabil că o atare soluţie nu va fi adoptată în alte ţări ale lumii, dat fiind faptul că pare a limita un drept fundamental al omului. Pe de altă parte, ce alte idei pot fi puse în practică? Idei care să fie şi larg acceptate de mase şi care să fie şi eficiente? Cercetătorilor în domeniu şi mai ales politicienilor le revine sarcina dificilă şi deosebit de importantă de a găsi soluţii acceptabile şi mai ales de a le implementa. Cât încă nu este prea târziu.

 

Pietoni în intersecţia Shibuya

Pietoni în intersecţia Shibuya din Tokyo, considerată cea mai aglomerată din lume


Marcus du Sautoy: există un model al distribuţiei numerelor prime?

Numerele prime sunt atomii matematicii. Deşi poate pentru mulţi această chestiune a identificării unui model al distribuţiei numerelor prime poate părea una de mică relevanţă în comparaţie cu altele, ca de exemplu: cancerul, energiile alternative ori încălzirea globală, oamenii de ştiinţă cred că lucrurile nu stau aşa. Istoria ne arată că multe dintre marile progrese tehnologice îşi au originea în aspecte teoretice ale ştiinţei care au fost dezvoltate iniţial de dragul ştiinţei, fiind privite ca simple provocări intelectuale.

 

Brian Cox: vom ajunge să impunem un mod de gândire ştiinţific în toate domeniile vieţii sociale?

Probabil că una dintre marile realizări ale ştiinţei din anii ce vin ar fi exportarea principiilor ştiinţei în alte domenii ale vieţii sociale; adică desfăşurarea activităţilor cu impact asupra societăţii pe baza unor principii solide, raţionale. Dacă se va acţiona astfel, investiţiile în producerea de energie curată ar trebui să crească, iar lupta pentru eradicarea unor boli, cum este malaria, se va desfăşura cu mai mult aplomb.

Discuţiile superficiale care se poartă astăzi despre încălzirea globală ori vaccinarea copiilor ne arată că un proiect raţional în ceea ce priveşte societatea modernă este departe de a fi pus în scenă. Brian Cox mai crede că "Vom fi în stare să creăm o lume mai sigură, mai corectă, mai prosperă şi mai puţin războinică atunci când majoritatea populaţiei va înţelege metodele ştiinţifice. Educaţia ştiinţifică trebuie să fie baza pe care se clădeşte viitorul nostru".

 


John Sulston: cum ne vom asigura de faptul că umanitatea va dăinui şi va prospera?

Provocările importante care stau în faţa noastră nu sunt de natură pur ştiinţifică, ci ţin mai degrabă de ştiinţele sociale şi de guvernare. Schimbarea climei ce se află în plină desfăşurare reprezintă o problemă foarte importantă, care trebuie tratată cu maximum de seriozitate; altfel pot apărea conflicte ale căror consecinţe se vor putea dovedi devastatoare.

Pe de altă parte este necesară o participare globală pentru rezolvarea problemelor care transcend graniţele naţionale. Stilul vestic de educaţie, care accentuează competiţia, nu pare a fi cel ideal în contextul în care unele probleme sunt de natură globală. Avem nevoie de o societate globală care să lucreze împreună pentru a aborda de o manieră corespunzătoare probleme care sunt ale planetei, în întregul ei şi care, nerezolvate, pot pune în pericol însăşi supravieţuirea speciei noastre.

 

Andrew Motion: vom putea explica vreodată în mod adecvat înţelesul spaţiului infinit? Va continua evoluţia?

Ideea că spaţiul este infinit pare imposibilă din punct de vedere logic. Ştiinţa afirmă că Universul este în expansiune, dar ce este în jurul acestuia, în ce se extinde spaţiul? Care este natura a ceea ce există în jurul Universului? Ce se întinde dincolo de spaţiu şi ce i se întâmplă acestui ceva din cauza expansiunii Universului nostru?

Pe de altă parte pare ilogic ca ceea ce există (Universul şi ceea ce este dincolo de el) să aibă o limită. Asta pentru că mintea umană (aşa cum a arătat filozoful german Immanuel Kant) nu poate concepe o limită absolută; aflat la graniţa ultimă a ceea ce există, nu poate concepe limita - ceva trebuie să existe dincolo de aceasta. Problema este că nu ne putem imagina nimicul absolut (vidul, lipsa oricărei materii înseamnă totuşi ceva care există).

Este omul ultima treaptă pe scara evoluţiei? Pentru cât timp? Va evolua din om ori altă specie un nou animal, mai inteligent şi mai puternic care ne va închide în grădini zoologice? Iată întrebări la care ştiinţa are de muncit serios pentru a furniza răspunsuri credibile.

 

Lionel Shriver: vom putea vreodată să înregistrăm ceea ce se întâmplă în creierul nostru, aşa cum putem înregistra o emisiune TV?

Gândiţi-vă la avantaje! Dacă vreau să-mi retrăiesc prima dragoste, dau replay pentru secvenţa temporală a perioadei primei iubiri. De asemenea, dacă apreciez starea indusă de inhalarea unui anumit drog, nu e nevoie să ingerez drogul de mai multe ori; după prima experienţă doar rulez secvenţa dorită, protejându-mi sănătatea şi ferindu-mă de dependenţă.

Imaginaţia poate merge mai departe: am putea să trăim experienţele altora, conectându-ne la un dispozitiv pe care sunt înregistrate trăirile şi gândurile unor prieteni. Am putea realmente şti ce înseamnă să fi altcineva! Desigur, ar exista şi riscul ca altcineva, nedorit, să ne acceseze creierul şi să afle ceea ce am dori să rămână privat. Secretele de orice fel nu ar mai fi posibile. Astăzi maşina de citit gândurile pare a fi un subiect exclusiv pentru scriitorii de literatură SF, dar va fi mereu aşa?

 

Piers Sellers: va migra umanitatea pe alte planete?

Descendenţii noştri vor trebui să părăsească Pământul şi sistemul nostru solar într-o bună zi pentru a putea supravieţui. Planetele şi stelele au viaţa finită. Va reuşi umanitatea să se răspândească în galaxie? Tehnologia evoluează cu o viteză uimitoare. În circa 100 de ani probabil că omul va fi ajuns la marginea sistemului nostru solar. Cu ajutorul roboţilor vom testa alte planete pentru a ne stabili nou cămin.

Deşi distanţele dintre planeta noastră şi alte planete ce ar putea fi colonizate sunt foarte mari, gândind la mijloacele de transport spaţial aflate la dispoziţie astăzi, este de presupus că aceste lucru se va schimba în viitor. Iar progresele în acest domeniu vor "micşora" distanţele interplanetare.

 

 

Articolul de mai sus se bazează pe acest material, publicat de The Guardian.