Universul ca hologramăPrincipiul holografic schimbă radical concepţia noastră despre spaţiu-timp. Fizica teoretică a considerat pentru multă vreme că efectele cuantice produc convulsii haotice la scară mică. La acest nivel al realităţii "ţesătura" spaţiu-timpului devine granulară.

Comentarii -

Orizontul evenimentelorUna dintre teoriile recente ale fizicii teoretice este aceea că Universul nostru ar fi o hologramă. Deşi ideea poate părea, la o primă vedere, ridicolă, savanţii ce o susţin au argumente solide, pornind de la teoriile recente privind funcţionarea găurilor negre.

Comentarii -

Suntem singuri? Această întrebare este la fel de veche precum umanitatea însăşi. De milenii oamenii şi-au îndreptat privirea către stele şi s-au întrebat dacă undeva acolo există şi alte fiinţe asemenea lor. Viaţa, similară cu a noastră sau nu, există şi în alt loc din sistemul nostru solar? Dar în  galaxia noastră?

Până în 1992, când existenţa primei exoplanete a fost confirmată, era incert dacă mai există şi alte planete în afara celor din sistemul nostru solar. Astăzi ştim de existenţa a peste 1000 de planete şi planete candidat care orbitează alte stele. Îndeplinesc aceste planete condiţiile necesare dezvoltării vieţii? Ce condiţii favorizează formarea de planete terestre în cursul dezvoltării sistemului planetar? NASA poate contribui la soluţionarea acestor probleme prin dezvoltarea misiunilor create să găsească şi să caracterizeze sistemele planetare.

Înainte de a determina dacă e vorba de sisteme planetare capabile să sprijine apariţia şi dezvoltarea vieţii, trebuie să le găsim. NASA Science urmăreşte acest scop prin sprijinirea mai multor eforturi independente efectuate la sol şi prin dezvoltarea misiunii Kepler, un telescop spaţial dedicat identificării şi determinării gradului de răspândire (numărului de planete care însoţesc de obicei o stea) a planetelor extrasolare.

 

 

Textul de mai sus reprezintă traducerea articolului What-are-characteristics-planetary-systems-orbiting-other-stars-and-do-they-harbor-life publicat de science.nasa.gov.
Traducere: Anamaria Spătaru

Comentarii -

Teoria totuluiNu numai că timpul este unul din marile mistere, dar în acelaşi timp deţine cheia pentru rezolvarea celei mai ambiţioase provocări din fizica teoretică, aceea de a cuprinde complexa lucrare a acestui vast Univers  într-o singură şi elegantă teorie: teoria totului.

Comentarii -

CeasCe este timpul? Aceasta este o întrebare care a preocupat unele dintre cele mai mari minţi ale lumii, încă de la filozofii antici, până la oamenii de ştiinţă ai Iluminismului şi chiar şi după acesta. Are ştiinţa modernă un răspuns clar privind natura timpului?

Comentarii -

Realitatea fundamentalaContinuăm prezentarea pe scurt a unei noi teorii cu privire la natura ultimă a realităţii pe care Lee Smolin şi alţi 3 colegi cercetători o propun în încercarea de a unifica relativitatea generalizată şi mecanica cuantică, teorie care are ca punct central aşa-numitul spaţiu-fază.

Comentarii -

Dincolo de spatiu-timpMerge revoluţia lui Albert Einstein suficient de departe? Fizicianul Lee Smolin crede că nu şi alături de trei colegi urmăreşte să ducă relativitatea la un cu totul alt nivel. Cei patru ne invită să uităm de spaţiu-timp şi ne urează bun venit în spaţiul-fază.

Comentarii -

Universuri multipleFoarte departe, într-o galaxie care seamănă uimitor cu galaxia noastră există o stea care seamănă remarcabil de bine cu Soarele nostru. Iar pe a treia planetă de la acea stea îndepărtată, care seamănă cu Pământul, locuieşte cineva care este... tu.

Comentarii -

Universul timpuriuDe ce suntem pe Pământ? De unde am apărut? Conform populaţiei Boshongo din Africa, înainte de apariţia omului era doar întuneric, apă şi marele zeu Bumba. Într-o zi, având o durere de burtă, Bumba a vomitat Soarele, care a evaporat apoi o parte din apă, dezvelind uscatul.

Comentarii -

Intersecţie aglomeratăContinuăm cu a doua parte (şi ultima) a articolului dedicat celor 10 întrebări cărora ştiinţa trebuie să le răspundă, articol inspirat de un material recent publicat de cotidianul The Guardian. Dacă prima parte vi s-a părut interesantă, acesta vă va plăcea cu siguranţă.

Comentarii -

Imprimantă 3DCu prilejul celebrării a 350 de ani de la înfiinţarea Societăţii Regale engleze, cotidianul The Guardian publică astăzi un articol în care sunt prezentate şi detaliate 10 întrebări la care ştiinţa trebuie să răspundă în anii ce vin. Astăzi, prima parte.

Comentarii -

Misterele ştiinţeiAl patrulea articol din seria "Ce nu ştim încă" oferă o scurtă introducere în alte patru probleme pentru care ştiinţa nu are un răspuns încă. Vorbim despre ADN şi funcţiunile nelămurite ale acestuia, despre incredibila capacitate a creierului de a coordona mişcările corpului, despre inversarea polilor Pământului şi despre ipoteza Riemann.

Comentarii -

Misterele ştiinţeiPublicăm astăzi al treilea articol din seria dedicată întrebărilor esenţiale pentru care ştiinţa încă nu are un răspuns. Vom vorbi despre natura gravitaţiei, mecanismul de funcţionare a memoriei, de ce organismul uman nu poate recrea părţi nefuncţionale ale acestuia şi despre prognoza stării meteo.

Comentarii -

Misterele ştiinţeiCu tot progresul ştiinţific remarcabil din secolul al XX-lea şi început de secol al XXI-lea, încă există multe întrebări la care ştiinţa nu are un răspuns. Vorbim astăzi despre originea vieţii pe Pământ, dacă şi cum funcţionează efectul Placebo, elementele constitutive ale Universului şi fundamentele biologice ale conştiinţei.

Comentarii -

Misterele ştiinţeiProgresul ştiinţific din ultimii 100 de ani este uluitor, iar descoperiri importante au loc cu o cadenţă aproape zilnică în ultimii ani. Foarte probabil, mulţi dintre cei mai în vârstă deţin cunoştinţe acumulate cu ani în urmă care azi pur şi simplu nu mai sunt valabile. Sunt însă şi întrebări la care ştiinţa nu are încă un răspuns...

Comentarii -