Frunze de cocaObţinută din planta numită Erythroxylon coca, cocaina este un anestezic local şi un stimulant al sistemului nervos central. Aceste efecte pot fi obţinute prin mestecarea frunzelor de coca, prin fumat, prin inhalare („trasul pe nas”) sau prin injectare.

 

 

 

Istoria cocainei

Primii exploratori spanioli au observat faptul că indigenii din America de Sud erau capabili să lupte împotriva oboselii mestecând frunze de coca. O prezentare medicală a plantei de coca a fost publicată în 1569. În 1860, Albert Neiman a izolat cocaina din frunzele de coca şi a descris acţiunea anestezică a drogului atunci când şi l-a pus pe limbă. Angelo Mariano, la începutul anilor 1880 a produs un vin „medicinal”, numit Vin Mariani, care conţinea 11% alcool şi 6.5 mg de cocaină în fiecare uncie (1 uncie înseamnă aproximativ 29,5 mililitri - n.tr.).  Psihoterapeutul celebru Sigmund Freud, în 1884, a recomandat cocaina pentru o varietate de boli şi pentru dependenţa de alcool şi morfină. Din nefericire, mulţi dintre pacienţii săi au devenit dependenţi de cocaină! În 1886, John Pemberton a inventat Coca Cola, o băutură ce conţinea cocaină şi cafeină. Cocaina a fost SCOASĂ din reţeta băuturii Coca Cola în 1906 (dar cafeina încă face parte din reţetă). The Harrison Narcotic Act a făcut ilegală cocaina în 1914. În cele din urmă, în 1985, a fost introdusă cocaina care se fumează şi acest fapt a devenit rapid o problemă majoră.


Efectele cocainei asupra sistemului nervos

Atunci când o doză de cocaină este inhalată, aceasta poate cântări între 25 şi 150 mg. După câteva secunde sau minute de la consum, cocaina poate produce:
•    Un sentiment de euforie
•    Entuziasm
•    Reducerea foamei
•    Un sentiment de putere

După acest moment „high”, care durează aproximativ o oră, utilizatorii de cocaină pot „cădea” într-o perioadă de depresie. Această depresie îi determină pe consumatorii de cocaină să caute o cantitate şi mai mare din acest drog pentru a-şi redobândi sentimentul de bine, de unde şi dependenţa. Simptomele de sevraj cauzate de cocaină pot face persoana în cauză să se simtă deprimată, anxioasă şi paranoică. Dependenţa se poate apoi manifesta printr-o perioadă de epuizare, astfel încât cei în această situaţie pot dormi pentru un timp foarte lung.

De asemenea, diferitele doze de cocaină pot produce probleme neurologice şi de comportament, de exemplu:
•    Ameţeală
•    Dureri de cap
•    Probleme de mişcare
•    Anxietate
•    Insomnie
•    Depresie
•    Halucinaţii


Moartea cauzată de prea multă cocaină (o supradoză) nu este neobişnuită. Cocaina poate determina creşteri mari ale tensiunii arteriale, ceea ce poate duce la hemoragii la nivelul creierului. Constricţia vaselor de sânge din creier poate, de asemenea, cauza un atac vascular cerebral. O supradoză de cocaină poate cauza probleme respiratorii şi cardiace, ceea ce ar putea duce la moarte. De un asemenea sfârşit  a avut parte jucătorul de baschet al Universităţii din Maryland, Len Bias, în 1982. Comediantul John Belushi a murit şi el de o supradoză de cocaină/heroină în 1982.

Cocaina este foarte „fortificantă”: când se administrează animalelor, acestea o doresc foarte mult. De fapt, dacă animalele trebuie să aleagă, ele vor înfrunta şocuri electrice şi vor renunţa la mâncare şi apă doar ca să ajungă la cocaină.

Cocaina acţionează prin blocarea recaptării neurotransmiţătorilor dopamină, norepinefrină şi serotonină din creier. De aceea, aceşti neurotransmiţători stau în fanta sinaptică pentru un timp mai îndelungat. Cercetările au arătat că, de asemenea, cocaina poate cauza eliberarea dopaminei de către neuronii din creier.

De asemenea, cocaina poate afecta sistemul nervos periferic. Printre aceste efecte se numără constricţia vaselor de sânge, dilatarea pupilei şi bătăile neregulate ale inimii.





Creierul sub acţiunea cocainei

 

 

Creierul sub actiunea cocainei


Aceste două imagini ale creierului sunt scanări cu ajutorul tomografiei cu emisie de pozitroni (PET- positron emission tomography). Imaginea din stânga reprezintă creierul unei persoane normale, iar imaginea din dreapta reprezintă creierul unei persoane aflate sub influenţa cocainei. Scanarea PET arată funcţionarea creierului prin dezvăluirea modului în care acesta utilizează glucoza, sursa de energie pentru neuroni. În aceste scanări, culoarea roşie arată utilizarea ridicată de glucoză, culoarea galbenă arată utilizarea medie, iar culoarea albastră arată o utilizare mică a acesteia. A se observa faptul că multe zone ale creierului ce se află sub influenţa cocainei nu folosesc glucoza la fel de eficient ca şi creierul unei persoane normale. Acest lucru reiese din cantităţile mai mici de culoare roşie afişate în scanarea PET din jumătatea dreaptă.

credit imagine: http://www.drugabuse.gov/



Ştiaţi că...?

Cuvântul „coca” provine din limba aymara („khoka”) şi înseamnă „copacul”. Aymara este o limbă dispărută, vorbită de oamenii care trăiau în munţii Anzi din Bolivia şi Peru.


Pentru mai multe informaţii despre cocaină şi abuzul de cocaină, a se vedea:
1. http://www.drugabuse.gov/publications/drugfacts/cocaine
2. http://www.well.com/user/woa/fscoke.htm



Traducere realizată de Irina Duceac după coca, cu acordul editorului.


Dacă găsiţi scientia.ro util, sprijiniţi-ne cu o donaţie.


PayPal ()
CoinGate Payment ButtonCriptomonedă
Susţine-ne pe Patreon!