Compoziția chimică și valoarea nutritivă a ficatului de pui:

Compoziția chimică și valoarea nutritivă a mărului:

Compoziția chimică și valoarea nutritivă a oului:

Compoziția chimică și valoarea nutritivă a pieptului de pui:

Compoziția chimică și valoarea nutritivă a pâinii:

Compoziția chimică și valoarea nutritivă a laptelui:

Mulți cred că vitaminele și mineralele sunt utile întotdeauna și că, în principiu, nu pot fi vătămătoare. Dar, așa cum este cazul în multe situații, există multe potențiale pericole în utilizarea în exces a celor două tipuri de micronutrienți.

Limba dispune de un mecanism complex, dar rapid și eficient, de informare a creierului despre contactul cu ceva fierbinte, cum a fi ceaiul.

Sunt câteva metode pentru a păstra pâinea proaspătă pentru o perioadă mai lungă, dar frigiderul nu este o soluție.

Luați 5 kg de pește, îl eviscerați, îl țineți la sare 24 de ore, iar apoi îl puneți 12 ore la afumat. Este produsul final gătit? Ori încă este pește crud?

Lugdunamul este de 250.000 de ori mai dulce decât sucroza (zaharoza), dar are o caracteristică ciudată, în sensul că nu seamănă cu alte zaharuri.

Recomandările privind consumul de grăsimi sunt diferite, de la țară la țară, de la organizație la organizație, dar există totuși idei centrale clare cu privire la grăsimi.

Lucrurile sunt simple: pentru a fi sănătos trebuie să fii dispus la ceva exercițiu fizic și la o alimentație echilibrată.

 

Studiul pe timpul nopţii, schimbarea fusului orar ori turele de noapte pot afecta sănătatea. Deprivarea de somn şi modificarea ritmului circadian (ceasul biologic) reduc secreţia insulinei şi sensibilitatea la insulină a unor organe şi ţesuturi [link].

După o perioadă mai lungă de nesomn (o noapte albă, de pildă) abilităţile obişnuite ale creierului sunt afectate. Ne simţim obosiţi, iritaţi şi ne lipseşte concentrarea obişnuită. Partea creierului ce controlează limbajul, memoria de scurtă durată şi simţul timpului funcţionează în regim de avarie. Performanţele organismului după numai o noapte de nesomn scad dramatic, fiind practic echivalente cu cele manifestate la o alcoolemie de 0,05% (două pahare de vin). Capacitatea de lua decizii raţionale şi în timp util este, de asemenea, diminuată.

Puteți găsit multiple surse pe Internet care susțin asta: mierea încălzită devine toxică. Dar chiar este adevărat? De ce ar deveni toxică? Și care este sursa acestei „înțelepciuni”?

În vremuri ca acestea, de criză sanitară, în care ne petrecem timpul mai mult în casă și la birou, probabil că o parte dintre noi am „reușit” să adăugăm ceva kilograme. Am căutat o metodă de slăbire, bazată pe știință, în interes propriu în primul rând, care rezolve problema.

Am pus câteva condiții inițiale:
am vrut o dietă pe timpul căreia să nu mă simt tot timpul înfometat (nu poate dura mult...).
am vrut ca această dietă să poată fi asumată pe termen nelimitat, să devină un mod de viață (iar fără punctul 1 este imposibil, căci nu poți trăi înfometat tot timpul).

Progresul științific depinde de capacitatea de a identifica întrebările esențiale. În ce privește nutriția și obezitatea, până de curând trei întrebări fundamentale au fost ignorate:
1. Care este caracteristica definitorie a obezității?
2. De ce ar consuma în mod obișnuit oamenii și animalele mai multe calorii decât pot „arde”?
3. De ce excesul de calorii se păstrează sub formă de „grăsime” și nu ca mușchi sau os?

 

Nu poţi să nu vorbeşti despre calorii dacă vorbeşti despre dietă. Spunem că "ardem calorii" atunci când practicăm diverse sporturi şi "limităm numărul de calorii" atunci când reducem cantitatea de mâncare ori schimbăm produsele pe care le mâncăm în mod tradiţional.

Caloriile sunt trecute pe pachetele în care se găsesc diverse produse alimentare. Dar ce sunt aceste calorii? Cum le numărăm? Cât de precisă este calcularea lor?

Un studiu publicat recent de prestigioasa publicaţie "The Lancet" arată că "hrana în Antropogen reprezintă una dintre cele mai mari provocări pentru sănătatea oamenilor şi pentru mediu în secolul al XXI-lea".  Sistemul global deficitar în ce priveşte consumul şi producţia de hrană face ca circa 1 miliard din cele 7,5 miliarde de oameni ai planetei să nu dispună de hrană suficientă, iar 2 miliarde să mănânce prea mult hrană inadecvată.

Totul începe cu oxigenul din aer. Pe timpul exerciţiului fizic este nevoie de mai mult oxigen decât atunci când stai liniştit pe o canapea. Pentru a asigura mai mult oxigen organismul începe să absoarbă mai mult oxigen de la nivelul plămânilor. După un timp diafragma, muşchii intercostali şi pectoralii minori care controlează respiraţia devin mai eficienţi şi pot lucra împreună la intensităţi mai mari de antrenament.


Ședințele energice de yoga reduc mâncatul emoțional și gândurile negative

Yoga pare să reducă simptomele depresiei, sentimentele negative și mâncatul emoțional (pentru a satisface nevoi emoţionale, nu foamea normală). Acest lucru ne sugerează că practicarea ei poate constitui o completare utilă la terapiile verbale și medicamentele antidepresive.

Sute de milioane de persoane din întreaga lume consumă suplimente alimentare, începând de la vitamine şi terminând cu produse pentru slăbit. Majoritatea suplimentelor alimentare nu sunt necesare atunci când o persoană are o dietă echilibrată. În plus, anumite substanţe pot fi toxice pentru organism dacă depăşesc doza maximă admisă sau dacă se asociază cu alte medicamente; de aceea ar trebui să fie consumate doar în anumite condiţii şi la recomandarea specialiştilor (medici, nutriţionişti, farmacişti).

În filmul "Marţianul" Mark Watney, jucat de Matt Damon, este lăsat pe planeta Marte de colegii astronauţi, iar singurul aliment pe care-l poate consuma este cartoful. Andrew Taylor, un australian de 36 de ani urmează aceeaşi dietă, în mod voluntar. În încercarea de a slăbi, Taylor a decis să nu mănânce decât cartofi vreme de un an.

E-urile din lista de ingrediente de pe eticheta produselor alimentare înlocuiesc practic denumirile clasice ale aditivilor alimentari. E-urile sunt, aşadar, coduri pentru substanţe ce pot fi utilizate ca aditivi alimentari. E-urile (denumirea vine de la "Europa") sunt folosite pentru a augmenta / îmbunătăţi culoarea, savoarea şi structura alimentelor, precum şi pentru a preveni stricarea acestora. Aditivii alimentari se folosesc de secole. Vechii romani foloseau condimente ca şofranul pentru a da mâncării o culoare gălbuie. Sarea şi  oţetul erau folosite pentru a conserva carnea şi vegetalele pe timpul călătoriilor lungi.

Apa este fundamentală pentru viaţă. Reprezintă 50-70% din greutatea corpului tău şi este esenţială pentru cele mai multe funcţii organice. Orice deficit de apă - ca urmare a deshidratării, unei boli, exerciţiu fizic ori căldură excesivă - ne poate face să ne simţim rău.

Eliminăm continuu apă prin respiraţie, urină, excremente şi piele. Cei mai mulţi oameni sănătoşi reglează nivelul de apă din organism prin alimentaţie şi doza de apă zilnică, ghidaţi în special de sete. Dar este mai dificil de rezolvat această problemă pentru copii, bolnavi, bătrâni, atleţi şi cei care desfăşoară activităţi fizice foarte solicitante, în special în condiţii de temperatură ridicată.


 



Ar fi util dacă ne-ai sprijini cu o donație!
Donează
prin PayPal ori
Patron


Contact
| T&C | © 2021 Scientia.ro