PaleofanteziiTendințele stilului de viață ”paleo” (paelolitic) sunt populare azi, dar ele sunt înrădăcinate în mituri evoluţioniste. Vedeţi mai jos ce crede biologul Marlene Zuk, care recent a publicat o carte despre evoluţie, diete, sex şi modul nostru de viaţă.

 

 

 


Cartea ta, "Paleofantasy: What Evolution Really Tells Us About Sex, Diet, and How We Live", este despre ideile pseudoștiințifice  numite ”paleofantezii”. Ce sunt acestea mai exact?

Ele provin de la ideea că evoluția face schimbări minuscule de-a lungul a milioane de ani, așa că nu am avut suficient  timp pentru a ne adapta la lumea industrială modernă,  dar și de la ideea că am fi mai sănătoși și mai fericiți dacă am trăi mai mult ca strămoșii noștri.

Este adevărat că nu am evoluat îndeajuns de repede pentru a face față vieții moderne ?

Într-o oarecare măsură este adevărat. De exemplu, corpurile noastre nu sunt făcute să stea la computer toată ziua. Pentru că oamenii au evoluat într-un mediu în care nu stăteau chirciți deasupra computerelor, petrecându-și astfel aproape tot timpul, această deprindere va avea acum efecte nocive asupra noastră. Dar lucrurile sunt ceva mai nuanțate. Faptul că suntem bipezi afectează destul de mult scheletul uman. Ar trebui oare să ne dorim să fim patrupezi ? Nu are niciun sens.

Ce a dat naștere acestei tendințe de a idealiza felul de viață al oamenilor din vechime ?

Există o caricatură care arată că organismele evoluează până ajung la un punct în care sunt perfect adaptate la mediu, apoi respiră ușurate și se opresc. Tot ceea ce se întâmplă după aceea este dezastruos. Așa că a apărut acum această atitudine pe care o putem numi ”paleo-nostalgia” – ideea că ne era mai bine înainte de apariția agriculturii sau de cea a civilizației și a revoluției industriale.  Nu înseamnă că s-a diminuat îmbunătățirea calității vieții. Dar ne este de ajutor și devine totul mai clar dacă observăm că toate organismele evoluează în mod constant. Nu a existat niciun moment în trecutul nostru când s-ar putea spune că am fost adaptați perfect la mediu. Nu resping ideea că trebuie să studiem patrimoniul nostru evolutiv ca să ne gândim la ce este mai bine  și mai  înțelept pentru sănătatea noastră. Dar problemele pot apărea  dacă începem în mod ciudat să  analizăm  doar parțial  toate acestea.

Sunt paleo-dietele, care de obicei implică un consum ridicat de carne și evitarea cerealelor și a produselor lactate, exemple pentru acest tip de opțiune parțială?

Susținerea acestor diete se bazează pe ideea că oamenii aveau un anumit mod de alimentație acum 100.000 sau 15.000 de ani – perioada din trecut la care oamenii doresc să revină, variază. Cred că toată lumea este de acord că noi am evoluat mâncând anumite lucruri și că ne vom îmbolnăvi cu siguranță dacă consumăm Coca Cola dietetică și chipsuri. Dar lucrurile se complică dacă întreprindem o analiză detaliată. Ar trebui să mâncăm mai multă sau mai puțină carne? Este bine să consumăm produse lactate?

Cât de mult cunoaștem despre dietele  oamenilor străvechi?

Nu știm exact ce mâncau. Se pare că mâncau mai mult amidon și carbohidrați decât s-a crezut inițial. De asemenea, se mâncau lucruri diferite în părți diferite ale lumii. Așa că este dificil să propunem acea dietă perfectă pe care ar trebui să o respecte toată lumea. Mai mult decât atât, genele noastre s-au schimbat în ultimii 10.000 de ani. Persistența lactazei – capacitatea adulților de a digera laptele la maturitate – este o dovadă. Genele noastre s-au schimbat extrem de rapid, astfel încât cel puțin unele populații pot digera laptele la maturitate. Și la fel ca și  în cazul lactozei, se pare că populațiile care consumă mult amidon au mai multe gene cu capacitate de digerare a acestuia. Toate acestea sugerează că evoluția are loc tot timpul și cu mult mai repede decât credem noi.

Deci este posibil să mâncăm precum strămoșii noștri?

Este foarte dificil să încercăm să imităm ce mâncau oamenii acum 10.000 sau 100.000 de ani. Hrana noastră s-a schimbat  într-atât de mult încât fiecare articol dintr-un supermarket este diferit din punct de vedere genetic de echivalentul său preistoric.  Modificarea alimentelor pentru ca acestea să devină mai gustoase și mai digerabile, este una dintre preocupările principale ale umanității. Eu nu sunt împotriva paleo-dietei. Este evident că o mulțime de oameni care mănâncă în acest fel sunt fericiți cu ea și se simt mai sănătoși. E aproape sigur că o astfel de dietă este mult mai bună decât consumul de mâncare nesănătoasă. Dar mi se pare că deciziile despre ce e bine și ce nu pentru organismul nostru trebuie să se bazeze pe date și nu doar pe încercarea de a mânca ceea ce mânca omenirea cu zeci de mii de ani în urmă.

Credeți că apariția acestui tip de dietă este o reacție la cultura hranei nesănătoase, numită generic și ”junk food” ?

În mod ironic, una dintre cele mai mari probleme ale lumii noastre dezvoltate este chiar abundența de hrană bogată în calorii. Există foarte multe cercetări privind ”genotipul cumpătat” – ideea că strămoșii noștri au evoluat pentru a face față atât exploziei cât și falimentului bunurilor alimentare. Dacă sunteți adepții abundenței, aceasta va avea consecințe neașteptate pentru sănătatea voastră.  Acesta este un bun exemplu despre cum trebuie să luăm în considerare patrimoniul nostru evolutiv când ne gândim la mâncare și la modul în care aceasta afectează fiziologia noastră. Dar asta e cu totul altceva decât să spunem că ar trebui să mâncăm exact ca strămoșii noștri.

Ce părere ai despre regimurile de fitness, care susțin exercițiile de tipul vânător-culegător?

Există oameni care susțin că strămoșii noștri alergau pe perioade scurte dar constante, fugărind un prădător sau urmărind prada. Ca urmare, ei susțin antrenamentele scurte dar intense. Dar există de asemenea dovezi convingătoare că strămoșii noștri puteau alerga și pe distanțe tip maraton și acești alergători erau selectați pentru ceea se numește vânătoarea persistentă, pe parcursul căreia prada era urmărită până se prăbușea la pământ, epuizată.

La fel ca și în privința hranei, mie cel mai interesant mi se pare nu să încerci să modelezi exercițiile de fitness după ce făceau strămoșii noștri, pentru că probabil nici nu vom  cunoaște vreodată exact comportamentul acestora, ci să încercăm în schimb să folosim acele date de care dispunem ca un punct de plecare și să dezvoltăm idei noi despre care ar fi cele mai potrivite exerciții fizice, aici și acum. Ideea este să ne inspirăm din trecut și nu să ne lăsăm constrânși de acesta.

Ce părere ai despre concepția potrivit căreia o mulțime de boli apar din cauza nepotrivirii dintre genele noastre și stilul modern de viață?

Aceasta este ideea așa numitei ”boli a civilizației”. A crescut enorm rata diabetului de tip 2  și a tulburărilor de autoimunitate. Sunt multe boli care au apărut doar în ultimele câteva secole și se pare că apar în rândul oamenilor care  trăiesc în cele mai bune condiții din lume. Sunt boli transmisibile, precum pojarul, care apare numai când oamenii se află în grupuri de o anumită mărime. Din această cauză ai putea spune că ar trebui să trăim în sate mici ca să nu ne îmbolnăvim de pojar. Dar după părerea mea cea mai bună soluție este vaccinul contra pojarului.

Deci ești de părere că s-ar putea exagera prea mult cu acest concept al  ”bolii civilizației”?

Da. S-a discutat mult despre cancer ca fiind un flagel modern, dar nu există date științifice care să vină în sprijinul acestei afirmații. Se pare că vestigiile antice demonstrează aceeași incidență a cancerului ca și acum, cu excepția cancerului la plămâni. Acesta este legat de consumul de tutun, care evident este mult mai modern. Dar în general datele nu sprijină ideea că nu a existat cancerul înainte ca noi să începem această oribilă viață modernă.

Crezi că genul de nostalgie care generează aceste tendințe poate fi dăunător?

Dăunător este atunci când interpretezi greșit felul în care funcționează evoluția și ajungi să te îngrijorezi că oamenii nu obișnuiau să se comporte în felul X și că nici noi nu trebuie să facem asta în prezent.  Aproape toate trăsăturile sunt un compromis. Persoanele cu picioare lungi aveau șanse mai mari de supraviețuire, deoarece puteau  fugi de prădători. Dar , totodată, înghețau mai repede, pentru că pierdeau mai multă căldură prin picioarele lor. Avantajul sau dezavantajul depinde de mediul în care vă aflați acum.



Textul de mai sus reprezintă traducerea articolului should-we-aim-to-live-like-cavemen, publicat de New Scientist. Scientia.ro este singura entitate responsabilă pentru eventuale erori de traducere, Reed Business Information Ltd şi New Scientist neasumându-şi nicio responsabilitate în această privinţă.
Traducere: Daniela Albu


Dacă găsiţi scientia.ro util, sprijiniţi-ne cu o donaţie.


PayPal ()
CoinGate Payment ButtonCriptomonedă
Susţine-ne pe Patreon!