A doua parte a seriei dedicate istoriei ştiinţei acoperă perioada 1400-1500 şi cuprinde subiecte ca: ideile revoluţionare ale lui Leonardo da Vinci, inventarea presei de tipărit mobile de către Johann Gutenberg, observarea efectului de capilaritate, constatarea erorilor busolei în a indica nordul geografic etc.
Foarte scurtă istorie a ştiinţei, partea 1
Foarte scurtă istorie a ştiinţei
Perioada: 1400-1500
»»» Leonardo da Vinci indică faptul că munţii au fost odată parte a unei mări
La începutul secolului al XV-lea Leonardo da Vinci avansează ideea că munţii au fost odată acoperiţi de ape. Ideea sa s-a bazat pe descoperirile fosilelor de peşti, corali şi scoici pe care le-a găsit pe munţii din zona de coastă. În acea vreme, modul în care munţii s-au format era subiect de discuţie printre învăţaţi, dezvoltându-se mai multe teorii.
»»» Leonardo da Vinci realizează schiţa paraşutei
Caietele lui Leonardo da Vinci sunt pline cu diverse schiţe de maşini ori dispozitive care, deşi cele mai multe sunt ipotetice, sunt de menţionat prin asemănarea acestora cu echipamentele moderne. Într-una dintre schiţe savantul italian desenează o paraşută ce arată în mare măsură ca o paraşută ce se foloseşte astăzi. Da Vinci a notat că paraşuta ar trebui făcută din in, iar lungimea laturilor să fie de 11 metri, în felul ăsta oricine putând-o folosi fără grija de a se zdrobi de sol.
Schiţa paraşutei lui da Vinci.
A fost găsită inscripţionată pe marginea unuia dintre caietele sale.
»»» 1434 - Leone Battista Alberti scrie o carte de desen care conţine legile perspectivei, arătând relaţiile matematice dintre dimensiunile obiectelor pentru ca acestea să arate naturale.
»»» 1450 - Nicholas din Cusa proiectează higrometrul şi emite noi ipoteze privind Universul
În timpul Renaşterii mulţi dintre filozofii naturii (fizicienii de astăzi) au realizat că pentru a înţelege natura trebuie să facă măsurători precise pentru o mulţime de manifestări ale naturii. În studiul meteorologiei de mare importanţă era măsurarea cantităţii de apă din aer. Germanul Nicholas din Cusa a proiect în jurul anului 1450 primul higrometru. În acest fel s-a demonstrat experimental şi faptul că există vapori de apă în aer.
În secolul al XV-lea se credea că Pământul era centrul Universului. Nicholas din Cusa a respins această ipoteză şi a afirmat în cartea sa De docta ignorantia (Despre ignoranţă) că Pământul este de fapt în continuă mişcare. Mai mult, acesta a susţinut că Universul este infinit şi că toate corpurile cereşti se află în mişcare. Cum a ajuns filozoful german la aceste idei avansate la acea vreme este încă un mister pentru istoricii ştiinţei.
Tot Nicholas din Cusa este savantul despre care se crede că ar fi confecţionat ochelari pentru miopi în secolul al XV-lea.
»»» 1454 - Johannes Gutenberg inventează presa de tipărit
Inventatorii chinezi construiseră presa de tipărit în secolul al VI-lea. În anul 1454 germanul Johannes Gutenberg a inventat presa de tipărit mobilă. Acesta a demonstrat utilitatea invenţiei sale tipărind 300 de copii ale Bibliei. Prin această invenţie, Gutenberg a revoluţionat publicarea de cărţi în Europa. Deşi probabil că inventarea presei mobile s-a făcut fără influenţe chinezeşti, folosirea hârtiei şi a clişeelor s-au transmis din China.
Replică a presei lui Gutenberg (Deutches Muesum, Germania)
Credit imagine: travel.webshots.com
»»» 1473 - De rerum natura (Despre natura lucrurilor) de Lucreţiu este tradusă în limba latină, astfel teoria atomică a lui Democrit devenind cunoscută filozofilor vest-europeni.
»»» 1482 - Johannes Campanus traduce Elementele lui Euclid, aceasta fiind prima carte importantă de matematică ce vede lumina tiparului.
»»» 1490 - Leonardo da Vinci observă că lichidele aflate în tuburi cu diametre mici tind să se ridice pe pereţii tuburilor, făcând astfel una dintre primele observaţii asupra efectului de capilaritate.
»»» 1492 - Cristofor Columb constată că busola nu indică nordul adevărat
Exploratorul italian Cristofor Columb folosea busola pentru a se ghida pe apele planetei în călătoriile sale. În timpul unei asemenea călătorii pe oceanul Atlantic acesta a observat că, în fapt, busola nu arăta exact către nordul geografic, notând că nordul busolei nu este totuna cu nordul Pământului.
Foarte scurtă istorie a ştiinţei, partea a 3-a
BIBLIOGRAFIE:
Lisa Rezende, Chronology of science, 2006, Facts on file
Alexander Bryan şi Hellemans Bunch, Istoria Descoperirilor ştiinţifice, Editura Orizonturi
