Uşurinţa în utilizare (eng. uzability) este determinată de:
:: viteză - cât de rapid este executată o anumită sarcină (de exemplu logarea pe un computer);
:: eficienţă - câte erori se fac până se execută corect sarcina;
:: uşurinţa învăţării (cât de uşor e de învăţat executarea sarcinii);
:: uşurinţa memorării (cât de uşor se memorează activităţile necesare executării sarcinii);
:: preferabilitatea (dacă este sau nu preferată de utilizatori)
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
Fotonul se deplasează prin Univers cu viteza luminii. Atunci când ceva se deplasează cu viteza luminii, înseamnă următorul lucru:
:: acest "ceva" nu are masă; dacă ar avea masă, atunci ar fi nevoie de o cantitate infinită de energie pentru deplasarea cu viteza luminii.
:: nu există niciun fel de experienţă a deplasării în spaţiu. Spaţiul este redus la un simplu punct pentru ceva care se deplasează cu viteza luminii.
:: acest "ceva", în cazul nostru fotonul, nu resimte în niciun fel trecerea timpului. Orice deplasare a unui foton prin Univers se realizează instantaneu.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
Dryopithecus (un strămoş al gorilei)
Sigur, aceasta este o întreprindere dificilă, cu răspuns incert, cel puţin deocamdată. Noile descoperiri de fosile din ultimele zeci de ani şi noile tehnici de cercetare au generat progrese impresionate în privinţa stabilirii originii omului.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
Clic pe imagine pentru o rezoluţie mai bună
Cu certitudine nu mulţi au o imagine corectă cu privire la cât de mare este Soarele în comparaţie cu Terra şi cât de mare este Terra în comparaţie cu Luna.
De asemenea, cu certitudine nu mulţi au o bună înţelegere a distanţei enorme ce desparte Soarele de Pământ şi Luna de Terra.
Iată în exemplul de jos ce credem, de regulă, despre distanţa dintre Pământ şi Lună.
Este de reţinut că în imaginea de mai sus există raportul corect între mărimea corpurilor cereşti şi raportul corect între distanţa dintre ele, dar nu există un raport corect între mărimea corpurilor şi distanţele dintre corpurile cereşti.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
Aţi observat probabil, în familie sau la birou, că femeile se plâng că e prea frig, iar bărbaţii că e prea cald, deşi se află în acelaşi condiţii de temperatură. E un moft ori chiar femeile simt diferit temperaturile?
Conform unui studiu recent, femeile simt confortabil la temperaturi de 24-25 C, cu 2,5 grade mai mult decât bărbaţii.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
Apendicele a fost utilizat cu mult timp înainte la digestia celulozei, prezente în dieta preponderent vegetariană a strămoşilor noştri. Între timp, după ce am devenit carnivori, apendicele a fost o sursă de suferinţă şi o curiozitate pentru multă vreme pentru oamenii de ştiinţă.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
Strămoşii noştri, hominizii, erau în principal vegetarieni (asta înainte de apariţia uneltelor din piatră, de descoperirea focului ori de inventarea armelor). Pentru a mesteca plante, era nevoie de un rând suplimentar de molari pentru masticaţie.
Deşi maxilarul modern este mai mic, mulţi dintre noi au şi măsele de minte (care nu indică în vreun fel un indice de inteligenţă ori de raţionalitate superior...).
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
Coccisul, osul cozii umane, este ce a rămas din coada strămoşilor noştri, care o foloseau pentru a echilibru ori pentru a se prinde de ramurile copacilor.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
Cei mai mulţi oameni au 12 perechi de coaste, dar 8% au 13, cum au cimpanzeii şi gorilele.
Această a treisprezecea pereche de coaste reprezintă o rămăşiţă a descendenţei noastre comune din antropoide.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
Bărbaţii au sfârcuri pentru acestea sunt necesare femeilor, iar arhitectura organismului uman se dezvoltă mai eficient în uter pornind de la o singură structură.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
În anul 2002 Jennifer A. Leonard, de la Muzeul Naţional de Istorie Naturală din Washington, a publicat un articol în revista Science, în care arăta că informaţiile din ADN-ul mitocondrial extras din rămăşiţe ale uor câini preistorici "sprijină puternic ipoteza conform căreia străvechii câini domestici americani şi eurasiatici împărtăşesc o obârşie comună - lupii cenuşii ai Lumii Vechi".
În acelaşi număr al revistei Science, un alt articol, publicat de Peter Savolainen, Institutul Regal de Tehnologie din Stockholm, bazat pe un studiu despre variaţia secvenţei de ADN mitocondrial de la 654 de câini din toată lumea, arată că originea câinelui domestic este estul Asiei, acum circa 15.000 de ani.
Strămoşul tuturor câinilor este un lup din estul Asiei.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
Ce este o specie?
Conform celui mai mare teoretician evoluţionist de după Darwin, Ernst Mayr, "O specie reprezintă un grup de populaţii naturale care se pot încrucişa, actual sau potenţial, şi care sunt izolate din punct de vedere reproductiv de alte astfel de populaţii".
Cum apare o nouă specie?
Tot Erns Mayr ne descrie cel mai obişnuit mod în care o specie generează o altă specie (speciaţia alopatrică):
:: un mic grup se desparte de restul grupului-mămă şi devine izolat din punct de vedere geografic de grupul strămoşilor.
:: acest grup mic va trece prin schimbări genetice destul de rapide - în comparaţie cu populaţiile mari, care tind să-şi susţină omogenitatea genetică prin încrucişări interne.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
Secvenţierea ADN-ului reprezintă procesul de identificare a ordinii exacte a nucleotidelor moleculei ADN. Această metodă este folosită, de exemplu, pentru a studia microorganismele (bacterii, viruşi) în cadrul cercetării medicale ori pentru a analiza ADN străvechi, ceea ce ne dă o idee despre evoluţia omului şi despre harta migraţiei sale.
Costurile iniţiale ale secvenţierii ADN-ului erau pur şi simplu uriaşe, dar odată cu dezvoltarea tehnologiei şi apariţia unei metode îmbunătăţite de secvenţiere (a doua generaţie de secvenţiere sau secvenţierea paralelă masivă) a avut loc şi o dramatică scădere a costurilor. Iată mai jos o reprezentare grafică sugestivă.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
Polimerizarea este o adiţie repetată; este reacţia prin care un număr mare de molecule ale aceluiaşi reactant (monomer), cum ar fi etena, se unesc pentru a forma o macromeleculă (polimer). Exemplu de polimeri: cauciuc, mase plastice, fibre şi fire sintetice, dar şi celuloză şi amidon (ultimii doi, naturali).
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
Alcanii sunt des utilizaţi drept combustibili. Prin arderea acestora, pe lângă CO2 şi H2O, rezultă o mare cantitate de căldură (căldură de ardere sau căldură de combustie). Căldura combustiei creşte odată cu numărul de atomi de carbon.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.