Scientia QA - Intrebari si raspunsuri recente in Fizica

Raspuns: Cum vi se pare această încercare de a explica relativitatea generală?

Mon, 08 Sep 2025 14:18:28 +0000

Nu este o descriere corectă. Anul acesta voi publica o carte de fizică la care lucrez din 2011, menită să explice tuturor ce este gravitația și cum funcționează, cu prezentări simple, accesibile oricui, dar și cu descrieri matematice detaliate pentru mediul academic. Totuși, de reținut ar fi că teoria relativității este incompletă; de aceea este necesară o nouă descriere a universului și o nouă geometrie.

Ce este retrodifuzia

Thu, 13 Feb 2025 18:03:22 +0000

Am de facut un eseu despre retrodifuzia rutherford,dar nu am gasit nimic pe internet. Ma poate ajuta cineva?

Raspuns: Cazi pe Tera cu 9,8m/s2 sau ești pe o navă ce accelerează cu 9,8m/s2.

Wed, 06 Apr 2022 03:17:06 +0000

Acceleratiile sunt tot una cu gravitaiile.

Raspuns: De ce este sticla transparentă?

Tue, 30 Nov 2021 19:04:22 +0000

Bine domnule Quark, up sau de care? Dacă fotoneii ar fi niște particulițe mici mici ce zboară, cum se zice, cu viteza cunoscută, nu ar trebuii să treacă printr-un strat gros de atomi, indiferent de material.Dar, dar dacă e o undă in ceva, acel ceva ce se găsește și în spațiul gol din atom și dintre atomi, treaba se schimbă. Ne uităm la circuite rezonante și la rezonanță, rezonanță a corpurilor. Adică! Dacă atomii, moleculele rezonează pe frecvența luminii vizibile, luminița treceee, dacă nu, nu! Ps. Acuma matăluță o să zici că lumina e și undă și cospuscul. Mai corect: undă intrun ocean de corpusculi tare micuți, micuți-micuți. Dacă atomii nu rezonează pe frecvența... energia undei va fi absorbită și emisă sub o altă frecvență - lungime de undă.

Raspuns: Poate un magnet să își piardă proprietățile magnetice în timp?

Tue, 09 Nov 2021 09:12:57 +0000

Din câte știu eu există magneți permanenți, semipermanenți și tranzitori, în funcție de materialul din care sunt construiți magneții. Deci da, un magnet poate să-și piardă proprietățile magnetice în timp dacă nu este permanent.

Raspuns: Care este diferența dintre entropie, entalpie și energie internă?

Tue, 02 Nov 2021 03:06:05 +0000

Entropie - Wikipedia este cantitatea de căldură schimbată de sistemul termodinamic într-o transformare reversibilă.

Entalpia - de fapt entalpia de reacție - reprezintă variația de căldură a reacțiilor chimice, la presiune constantă, conform Termochimie - Wikipedia.

Deci asta ar fi diferența dintre entropie și entalpie: entropia este într-o transformare reversibilă, entalpia fiind într-o transformare chimică (care nu este totdeauna reversibilă). Ambele sunt cantități de căldură schimbate cu exteriorul, de fapt se măsoară variații ale entalpiei și entropiei

Energia internă, U, reprezintă energia totală a unui sistem termodinamic, adică suma tuturor energiilor cinetice şi potenţiale ale particulelor care fac parte din sistemul respectiv. (Entalpia | Lectii Virtuale (lectii-virtuale.ro) - aici sunt mai multe definiții). Pentru a măsura energia internă se folosește măsurarea variației energiei interne, de la deducerea teoretică a punctului în care energia internă este 0. Probabil la fel se face pentru a defini entropia și entalpia.

Care este diferența dintre radiația corpului negru și entropia gazului ideal?

Thu, 02 Sep 2021 14:31:43 +0000

Am citit despre radiația corpului negru:

- Black-body radiation - Wikipedia

- Planck's law - Wikipedia

- Legile de deplasare ale lui Wien - Wikipedia

Am citit despre entropie:

- Entropie termodinamică - Wikipedia

Din ce am înțeles, fiecare stare de agregare are o anumită energie internă, specifică temperaturii, idealizată prin corpul negru în cazul solidelor și gazul ideal în cazul gazelor. Această energie internă se poate măsura prin radiațiile calorice pe care le emite corpul negru sau gazul ideal. Mie mi se par la fel: energia internă, care se exteriorizează prin temperatura corpului sau gazului.

Nefiind sigur dacă am înțeles bine, întreb pe Scientia Q&A în speranța că voi fi îndrumat.

Raspuns: Aurul la punctul de topire este sau nu incandescent?

Mon, 30 Aug 2021 10:14:31 +0000

Un corp negru e un corp idealizat, care absoarbe orice radiație incidentă, la toate lungimile de undă, și nu reflectă nimic. Prin încălzire emite din nou la toate lungimile de undă, inclusiv în vizibil, cu un anumit spectru. Teoretic, numai la temperatura de 0 K nu emite deloc, dar în practică ochiul uman începe să vadă radiația emisă abia de pe la 500°C în sus.

La cutia cu gaură lucrurile stau cam așa: gaura cutiei (nu toată cutia) e cea care aproximează bine un corp negru, chiar dacă nu e făcută dintr-un material care are proprietățile unui corp negru. Așa se fac surse de radiație etalonate: iei o cutie (metalică, ceramică etc.) cu o gaură mică și o încălzești. Radiația care iese pe gaură are cu bună aproximație aceleași proprietăți (spectru, intensitate) ca un corp negru de dimensiunea găurii. Aproximația e cu atît mai bună cu cît gaura e mai mică decît cutia.

Corpurile reale încălzite nu emit la fel ca un corp negru, ci mai slab. Există o relație între cît absoarbe un corp și cît emite el prin încălzireMai exact, dacă un corp are la o anumită lungime de undă absorpția de x la sută din lumina incidentă, atunci la aceeași lungime de undă are o emisie de x la sută din cît emite corpul negru.

Aurul se topește pe la 1000°C, deci o temperatură suficient de înaltă pentru ca ochiul să vadă incandescența. Găsiți pe YouTube filme cu aur topit, de exemplu cînd e turnat în forme (lingouri etc.). Fierul se topește mai sus, pe la 1500°C, deci incandescența e și mai intensă. La aceeași temperatură, aurul și fierul nu emit exact la fel, dar seamănă foarte bine.

Raspuns: Masina electrica cu bateria descarcata

Mon, 26 Jul 2021 13:45:21 +0000

În ce privește prima chestiune (bateria încărcată):

1. Din perspectiva fizicii clasice nu există nici o diferență la afișajul cântarului, oricare ar fi precizia lui. Întrucât numărul de electroni ce intră în baterie, prin una din borne, este egal cu numărul celor care ies din baterie, prin cealaltă bornă, și electronii, din punct de vedere al masei, sunt identici, atunci masa bateriei încărcate este aceeași cu cea a bateriei înainte de încărcare.

2. Din perspectiva teoriei relativității generale într-adevăr masa bateriei, prin încărcare, ar crește datorită energiei „pompate” în ea. Conform relației E = m ⋆ c², pentru o baterie medie a mașinilor electrice de 40 Kwh rezultă o variație a masei de 1,44 micrograme. Într-adevăr prea mică pentru a putea fi măsurată de sistemele actuale de cântărire pentru obiecte de ordinul tonelor.

Pentru chestiunea a doua (cauciucurile umflate) abordarea e ceva mai accesibilă:

A) Din perspectiva fizicii clasice masa mașinii crește datorită aerului în plus, pompat în pneuri. Având în vedere legea gazului ideal: P ⋆ V / T = constant, considerând roata ca un tor cu raza mare R = 0,2 m și raza mică r = 0,06 m, alegând presiunea în pneuri de 2,5 atm, rezultă diferența de masă a mașinii pe scala cântarului de 144 grame (am luat în considerare și roata de rezervă). O diferență de masă, în continuare, prea mică pentru posibilitățile actuale de cântărire la obiecte de ordinul tonelor (cel puțin din informațiile mele).

Totuși situația poate intra sub control dacă lucrăm pe o singură roată (de ordinul kilogramelor), variația masei fiind de aproximativ 25 grame. Am găsit la ofertă, online, un cântar cu posibilitatea cântăririi a maxim 15 Kg și cu o precizie de 5 grame (aici). Bineînțeles că nu l-am cumpărat și nici n-o să-l cumpăr doar pentru așa ceva (prețul e cam pipărat)! Dar dacă ar fi o problemă de „viață și de moarte” se poate verifica și practic.

B) Acum, din perspectiva teoriei relativității generale s-ar putea lua în calcul, în plus, variația masei mașinii din cauza energiei pompate în pneuri pentru a crește presiunea. Cum însă această energie e cu siguranță mai mică cu câteva ordine de mărime decât energia stocată în bateria unei mașini electrice, înseamnă că și această tentativă de a măsura această variație, în plus, a masei este o „cauză pierdută”.

Baliză submersibilă termosensibilă

Wed, 26 May 2021 19:50:05 +0000

Într-un vas, de înălțime h = 80 cm, plin cu lichid, avem nevoie de o baliză mai puțin obișnuită.

În primul rând este complet scufundată, deci fără să atingă suprafața lichidului, dar nici fundul sau pereții vasului.

În al doilea rând are două nivele de echilibru:

a - la adâncimea de aprox. 1/3 din înălțimea vasului

b - la adâncimea de aprox. 2/3 din înălțimea vasului.

Apoi, trecerea dintr-o poziție de echilibru în cealaltă se face după cum urmează:

-- din poziția a spre poziția b, deci în jos, la temperatura T₁ = 20⁰ C (în scădere),

-- din poziția b spre poziția a, adică în sus, la temperatura T₂ = 30⁰ C (în creștere).

Relația dintre temperatură și adâncime este figurată și în diagrama următoare: aici.

1. Cum ne alegem lichidele și cum construim baliza pentru a se comporta în modul descris mai sus?

2. Ce modalitate ar fi ca să variem intervalul dintre cele două temperaturi T₁ și T₂?

3. Dar pentru a modifica valorile celor două temperaturi T₁ și T₂ ?

Chestiunea se consideră strict în domeniul mecanicii fluidelor. Deci fără magneți, electromagneți, sarcini electrice, fire, cârlige, automatizări electronice etc. De asemenea, pentru simplificare, considerăm presiunea atmosferică constantă.

Raspuns: Cînd vîntul suflă cu 350km/h pe direcția est-vest, cum vorbești cu vecinul de la vest de peste drum?

Tue, 25 May 2021 04:42:55 +0000

Prin semne!

Cum a fost cantarit neutrino?

Sat, 22 May 2021 18:58:18 +0000

Am cautat in site-ul Scientia "cantarirea neutrino" dar nu am gasit un raspuns care sa ma multumeasca (adica nu m-a lamurit cum a fost cantarit neutrino). Multumesc anticipat pentru raspuns.

Câte elemente chimice au structura stabila de dublet?

Fri, 22 Jan 2021 14:58:55 +0000

Se poate afirma despre elementele grupei llA, care au câte 2 electroni pe ultimul strat, ca au o structura stabila de dublet?

Raspuns: Un aspect al forței arhimedice într-un experiment teoretic, sau: Când se rupe firul?

Wed, 18 Nov 2020 02:44:38 +0000

Asupra unui corp cufundat într-un vas cu lichid, vas aflat în repaus, acționează de jos în sus forța arhimedică egală cu greutatea volumului de lichid dezlocuit, F_a = m_{apa-dezlocuită} · g . Pentru un corp aflat într-un vas cu lichid care se mișcă pe verticală în jos cu accelerația a, pe lângă forța produsă de diferența de presiune (forța arhimedică clasică) apare, în sensul opus, și forța corespunzătoare accelerației a. În acest caz forța arhimedică este F_a = m_{apa-dezlocuită} · g - m_{apa-dezlocuită} · a = m_{apa-dezlocuită} · (g - a). Când se declanșează căderea vasului, acesta va începe coborârea cu accelerația g (lipsește frecarea cu aerul, parte a ipotezei) si forța arhimedică devine zero. Firul este supus acțiunii a două forțe opuse: greutatea reală a cilindrului și forța de rezistență a firului. Cea din urmă fiind mai mică, firul se va rupe instantaneu.

Raspuns: Ce va indica în acest caz cântarul?

Wed, 14 Oct 2020 01:56:14 +0000

Ideea de bază e că majoritatea cântarelor de persoane sau corporale (cel puțin cele mai ieftine) nu au posibilitatea setării de zero. Chiar și cele care au această facilitate pornesc de la zero începând cu propria greutate. Deci la pornire ele sunt setate pe zero, deși senzorii sunt deja acționați de propria greutate a cântarului. Cu siguranță această setare se regăsește undeva prin memoria procesorului cântarului, dar nu avem acces la ea.

Deci singura posibilitate ca să-l „păcălim” este să-i creștem greutatea fără a așeza ceva pe el. Aceasta e posibil plasându-l într-un câmp gravitațional mai mare decât cel al Pământului. De exemplu într-un câmp gravitațional 2g (acc. gravitațională 20 m/s2). În acest caz el va interpreta jumătate din greutatea ce o are acum (la 2g) ca propria greutate (din condiții normale, la 1g), iar cealaltă jumătate o va interpreta ca sarcină utilă, de cântărit, care este de fapt exact greutatea lui din condiții normale.

Pentru a plasa cântarul într-un asemenea câmp gravitațional (2g) nu e nevoie să mergem pe altă planetă și nici să-l luăm cu noi, într-o lansare, cu racheta în cosmos. E suficient să-l plasăm corespunzător într-o centrifugă astfel încât forța inerțială centrifugă (echivalentă cu forța gravitațională) să fie dublul greutății cântarului. Vezi schița de mai jos: (aici)

Cântarul este așezat vertical pe planul de rotație cu afișajul spre centrul de rotație. E sprijinit pe o placă perpendiculară pe platforma ce se rotește și fixată rigid de aceasta, și tangentă la cercul descris prin rotație.

Frecvența de rotație a platformei: 45 rot / min

Distanța cântarului față de centrul de rotație: r = 0,9 m

Va rezulta: F_cf= 2 G_cântar

Interesant e că prin această metodă am putea să creștem precizia cântarului. Dacă, de exemplu, creștem viteza de rotație, simulând prin forța centrifugă un câmp gravitațional de 11g, atunci cântarul va afișa o valoare de 10 ori mai mare decât greutatea normală; dar cu aceeași precizie de 100 grame (cel puțin așa zice cartea tehnică). Și împărțind la zece valoarea afișată, pentru a obține greutatea normală a cântarului, reducem de zece ori eroarea de măsurare.

Ar mai fi de menționat două surse de erori care nu depind de acuratețea experimentului. Una reprezentată de faptul că nu știm exact unde e centrul de greutate al cântarului, pentru a-l plasa la 90 cm de centru de rotație. Dar având în vedere forma cântarului, foarte plată, putem aproxima poziția centrului de greutate cu o eroare sub un centimetru. În comparație cu mărimea razei, 90 cm, se poate considera că eroarea introdusă de această necunoscută e neglijabilă (1,1%) în comparație cu eroarea cântarului 5% (100 grame raportat la greutatea cântarului care e sub 2 Kg).

O altă sursă de eroare e datorată faptului că piciorușele cântarului nu se mișcă, față de suport, în procesul de cântărire, deci greutatea lor nu e inclusă în valoarea afișată de cântar. Având în vedere totuși că sunt din plastic și au un volum mic (în total 3 – 4 cm³) nu depășesc cu siguranță greutatea de 5 grame. Iarăși o valoare nesemnificativă raportată la greutatea cântarului (1000 – 2000 grame).

Raspuns: Calcul decibeli

Thu, 27 Aug 2020 23:20:17 +0000

Răspunsul școlăresc e așa: nivelul sunetului crește de 4 ori (adică cu aproximativ cu 6 dB) la fiecare înjumătățire a distanței, deci cum raportul dintre 150 m și 1 m este de 150, adică aproximativ 2^7,23, înseamnă că pentru a ajunge de la 150 m la 1 m trebuie să facem 7,23 înjumătățiri de distanță. Așadar nivelul sunetului scade cu 7,23 * 6 = 43,5 dB. Așadar nivelul sunetului crește de la 50 dB la 93,5 dB.

Mai întîi, de ce crește intensitatea sunetului de 4 ori la înjumătățirea distanței? Pentru că înjumătățind distanța, pe aceeași suprafață (a microfonului sau a urechii) intră de 4 ori mai multă putere acustică. Altfel spus, la dublarea distanței aceeași intensitate sonoră se distribuie pe o arie de 4 ori mai mare. Iar un raport de putere de 4 reprezintă aproximativ 6 dB (logaritmul zecimal din 4 e aproximativ 0,60206, care vine înmulțit cu 10).

Dar răspunsul școlăresc e valabil numai într-un caz ideal, și anume cînd sursa de sunet emite în mod uniform în toate direcțiile și cînd la locul faptei există numai trei corpuri: sursa de sunet, mediul de propagare și detectorul de sunet. Orice alt corp aflat în calea undei sonore produce reflexii, obturări, refracții, difracții, absorbții, interferențe etc. De aceea rezultatul numeric care iese din acest calcul simplu este doar o estimare grosieră; în realitate sunetul măsurat poate fi mai mic sau mai mare decît cel estimat cu 10–20 dB, ba chiar mai departe. Chiar presupunînd că nu e nici un gard, nici un copac, nici o clădire între boxa vecinului și sensorul de sunet, intensitatea sunetului receptat depinde de forma solului și de calitățile lui reflective, dar și de corpurile aflate în spatele boxei și în spatele sensorului, care pot reflecta și deci intensifica sunetul.

Apoi măsurarea cu aplicații de telefon mobil este ea însăși doar o estimare, bazată pe sensibilitatea nominală a microfonului declarată de fabricantul telefonului sau al microfonului. Dar sensibilitatea variază de la un microfon la altul, chiar dacă sînt de același model sau fabricate în aceeași serie. Pentru măsurări precise trebuie folosite aparate calibrate. Calibrarea trebuie făcută separat la frecvențe din intervalul de interes, pentru că sensibilitatea microfonului depinde (uneori mult) de frecvență.

Spun peste tot „intensitatea” sunetului și nu „presiunea”, pentru că intensitatea e cea care se distribuie aditiv pe suprafața frontului de undă plecat de la sursă; intensitatea e proporțională cu pătratul presiunii. Decibelii acustici se definesc pornind de la presiune, dar presiunea e ridicată la pătrat în definiție, deci de fapt măsoară intensitatea, nu presiunea.

Care este diferenta dintre nordul magnetic si nordul compas? Si cum poti afla nordul magnetic daca pe harta iti este indicat nordul compas?

Sat, 15 Feb 2020 05:59:37 +0000

Este vorba despre navigatie. In momentul cand te afli pe mare cu un vapor, el se magnetizeaza si nu iti poate indica nordul magnetic. Ti se indica nordul compas sub acțiunea câmpului magnetic al navei... Cum poti afla nordul magnetic?

O spiră de sârmă într-un câmp magnetic...

Fri, 07 Feb 2020 15:55:01 +0000

O spira de sârmă cu rezistența 0,01Ω, de forma unui pătrat cu latura de 10 cm, se afla intr-un câmp magnetic omogen de inducție B=10mT. Planul spirei formează un unghi de 30° cu liniile de inductie a câmpului. Puteti sa ma ajutati? Care ar fi rezolvarea aici sau ce altceva?

Raspuns: Cum explicați ca geamul de la bucatarie se abureste mai mult decat geamul de la dormitor?

Sun, 12 Jan 2020 11:26:05 +0000

Probabil pentru că umiditatea (vaporii) din bucătărie este mai ridicată decât în dormitor?

Raspuns: De ce nu poate opri brusc un automobil in viteza?

Wed, 01 Jan 2020 11:29:55 +0000

Probabil că întrebarea are în spate următoarea idee: dacă o mașină s-ar opri instantaneu, atunci am scăpa de accidente mortale. Mașinile inteligente ale viitorului apropiat ar face ca accidentele să se reducă la zero.

Sunt cel puțin două probleme: inerția și lipsa de eficiență a opririi instantanee.

Inerția este tendița unui corp de a-și menține starea de mișcare rectilinie uniformă, deci tendința de a nu se opri instantaneu, cum se dorește.

Dar și am reuși asta, nu ar fi ok: am muri din cauza faptului că deși mașina s-ar opri instantaneu, corpul nostru nu s-ar opri, ar continua să încerce să se miște, ceea ce ar duce la dislocări de organe interne și, finalmente, deces...

Pot astronauții să râgâie în spațiu?

Wed, 11 Dec 2019 06:27:51 +0000

Ideea care circulă pe Internet este că nu pot. Nu mi-e clar dacă nu pot fiziologic ori pur și simplu nu fac asta pentru a împiedica eliminarea solidelor și lichidelor din tractul digestiv concomitent cu gazele respective...

Raspuns: Ce poti spune despre imaginea miinii drepte in oglinda plana?

Tue, 29 Oct 2019 09:40:13 +0000

De fapt inverseaza si susul cu josul. Problema se afla în felul cum percepem lucrurile cu ajutorul creierului. Imaginea pe retina este cu susul în jos. Doar ne obisnuim în copilarie sa vedem lucrurile orientate fata de propria pozitie. Se poate observa ca bebelusii au tendinta de a întoarce jucariile invers pentru a le vedea normal, pâna când creierul se obisnuieste cu inversarea imaginii de pe retina. La fel se întampla si cu imaginea directa, care are stânga în dreapta si invers, dar se pare ca acest lucru e mai mult o problema organica, de aranjament al legaturilor conurilor si bastonaselor la nervul optic, decât o deprindere. Prelucrarea în creier a imaginilor inversate este un avantaj evolutionist, si ne ajuta sa întelegem mai bine lumea. Nu toate animalele se recunosc în oglinda si probabil ca au organic aceasta inversare.

Raspuns: Turn de cărămizi

Sat, 26 Oct 2019 14:54:23 +0000

Ma gandesc la o abordare inductiva, top-down, care sa se bazeze pe urmatoarea logica de lucru.

Un turn format din n caramizi este stabil daca sunt indeplinite urmatoarele 2 conditii:

- subturnul format din cele (n-1) caramizi de deasupra primeia este stabil

-centrul de masa al subturnului mai sus mentionat cade pe suprafata celei mai de jos caramizi (anterior numita prima caramida).

Vi se pare ca ar avea sens? Credeti ca ar putea duce undeva o judecata de genul asta?

Daca da, totul se reduce la intrebarea urmatoare: la a cata caramida centrul de masa al structurii de deasupra primei caramizi nu mai cade pe suprafata acesteia?

Judecand astfel, cred ca ajungem la raspunsul lui zec. Si nu vad de ce nu ar fi corect...

Raspuns: Ce indică un cântar, masa ori greutatea?

Sat, 22 Jun 2019 07:31:39 +0000

Un cantar de tipul "balanta cu greutati etalonate" va "indica" aceasi masa si pe Marte si pe Terra.Un cantar "cu arc" sau cu senzor electromagnetic va indica mase diferite, pe Marte fata de Terra.

Folosind formula lui Newton(legea atractiei gravitationale), G=K*M1*M2/d unde G-forta gravitationala de atractie intre doua corpuri de masa M1 respectiv M2, K-constanta gravitationala, d-distanta dintre cele doua corpuri, ajungem la formula G=M2*g unde M2 este masa corpului de cantarit si g este acceleratia gravitationala specifica fiecarei planete care depinde de masa(M1) si raza planetei.

Cantarele uzuale folosesc forta gravitationala(greutatea) pentru a putea masura masa.La cantarele de tip balanta folosim greutati etalonate pentru a echilibra bratul balantei.Daca luam un astfel de cantar si il mutam pe Marte, va scadea, in aceasi proportie, atat greutatea corpului de masurat cat si greutatea greutatilor etalonate si astfel cantarul va avea aceasi indicatie.La cantarele "cu arc", greutatea corpului este echilibrata de forta elastica a resortului(F=k*x unde k este constanta elastica a resortului si x este comprimarea sau alungirea resortului).Forta elastica nefiind dependenta de g, la trecerea pe Marte cantarul va indica alta masa.Cantarele cu senzor electromagnetic sunt, de fapt, tot cantare cu arc dar aici comprimarea sau dilatarea arcului este "citita" cu ajutorul unui senzor electromagnetic.

Nefiind bun cunoscator al teoriei relativitatii generale am preferat explicatia, mai "intuitiva", bazata pe fizica newtoniana.

Cum poate fi definit kilogramul în funcţie de constanta lui Planck?

Sat, 25 May 2019 04:52:03 +0000

Mai înţelege cineva definiţia kilogramului? Am văzut că s-a renunţat la prototipul din Paris şi kilogramul s-a redefinit în funcţie de o constantă universală, constanta lui Plank. Dar ce înseamnă asta? Cum ajungi de la constanta lui Plank la un kilogram de toate zilele?

Formulă lungime traiectorie

Sat, 13 Apr 2019 20:12:16 +0000

As vrea sa calculez lungimea traiectoriei unei particule de test imtr-un spațiu timp in 4 dimensiuni.
Datele pe care le cunoaștem sunt urmatoarele:
Trei sisteme referentiale A, B si C
Masa fiecărui corp asociat sistemelor A B si C
Viteza sistemului de referința A fata de sistemul de referința B si C
Direcția în sistemul cartezian în care se deplasează fiecare dintre cele trei sisteme referențiale unul fata de altul
Sistemul referențial C contine o gaură neagră cu masa si distanta cunoscută
Ce formula ar trebui să folosesc?

Raspuns: Care este viteza de propagare a campului gravitational?

Sat, 13 Apr 2019 17:26:06 +0000

Viteza câmpului gravitational este viteza lumini în vid
Dar in primul rand intrebarea ta incepe cu descrierea unei situatii imposibile, "daca soarele ar disparea din sistemul nostru solar."

Soarele nu ar putea sa dispara instantaneu din sistemul nostru solar, contravine principiului conservării energiei. Insa singura posibilitate ar fi ca o forta enorma sa actioneze asupra lui si presupunand ca aceasta forta ar fi indeajuns de puternica incat sa imprime soarelui o viteza oarecare, oricat de mare ar fi aceasta viteza nu ar putea sa depaseasca viteza lumini.

Deci atunci putem sa spunem cu certitudina ca daca ipotizam ca soarele ar fugi cu viteza lumini din sistemul nostru solar deformarea spatio temporala pe care masa-energia lui o determina in spatiu-timp inconjurator s-ar propaga cu aceasi viteza.

Si ar mai fi o varianta în care soarele s-ar putea transforma în energie conform principiului echivalenței si aceasta energie ar fi direcționată undeva această energie ar avea aceași intensitate a câmpului gravitational.
Cred ca raspunsul la intrebare te lamureste pe deplin

Raspuns: De unde diferenta de nuanta?

Sat, 13 Apr 2019 14:10:15 +0000

Diferență de nuanta este dată de reflexie si refraxie lumini ce ajunge la ochiul observatorului sub diferite unghiuri.
Însă trebuie să știi că nu este vorba de fum Cea ce ai vazut, ci sunt de fapt niște nori de gheața care comdensează foarte rapid pe particulele esapate de avioanele.cu reacție altfel invizibile. La inaltimi foarte mari apa se afla in stare gazoasa si desi temperatura este foarte scăzută si a atins limita de condens nu poate condensa fara suport fizic particule.de praf sau fum. In momentul in care fumul ajunge într-o asemenea atmosferă saturată cu apă în stare gazoasa apă se comdensează pe particulele de praf sau fum care devine astfel vizibil. Asa cum un nor are părți mai deschise si altele mai întunecate în funcție de unghiul de reflexie respectiv refraxie la fel si in cazul tău. Sunt convins ca era seara sau dimineață cand ai observat acest fenomen si soarele era foarte aproape de linia orizontului si implicit unghiul foarte mic.

Raspuns: Cum se explică fenomenul descris mai jos?

Sat, 13 Apr 2019 13:51:27 +0000

Datorită albedoului mic al asfaltului acesta se încălzește și transmite această temperatură masei de aer din apropiere. Aerul cald fiind mai puțin dens si implicit mai ușor urcă foarte rapid și este înlocuit de alte mase de aer mai reci astfel suprafața astfaltului este acoperită alternat cu mase de aer rece si cald în diferite zone. Diferite presiuni ale aerului au indici de reflexie si refraxie a lumini diferiți datorate si unchiurilor de contact diferite ale acestor mase una cu alta în procesele lor de amestec. Privind prin aceste mase de aer care se alternează si se amesteca continuu una cu alta razele de lumina vor parcurge diferite mase de aer reci si calde care se amesteca una cu alta foarte rapid sub diferite unghiuri inainte de a ajunge la ochiul nostru, de unde si tremuratul sau distorsiunile imaginii.

Raspuns: Lucrul mecanic la un corp suspendat

Thu, 06 Dec 2018 15:36:33 +0000

Lucrul mecanic efectuat asupra corpului suspendat este zero in ambele cazuri. In cazul elicopterului se efectueaza lucru mecanic dar nu asupra corpului ci asupra aerului impins de paletele elicelor. Plus ceva lucru mecanic efectuat de fortele de frecare interne. Valoarea acestui lucru mecanic depinde de detaliile constructiei elicopterului si regimul de functionare. Nu le poti calcula din informatiile date.

Raspuns: De ce exista doar 8 note muzicale?

Thu, 23 Aug 2018 17:19:45 +0000

Cred ca ar fi mult mai utile discutiile asupra gamei cromatice, care are 11 sunete. Adica, intre un sunet cu o frecventa data si sunetul cu frecventa dubla, teoria si practica muzicala utilizeaza 11 sunete distincte. Diferenta de inaltime dintre ele o numim, in muzica, semiton. Majoritatea covarsitoare a instrumentelor muzicale sunt fabricate pe acest <calapod>. Exceptie fac vioara, violoncelul, contrabasul si zug-trobonul (exista si altele, dar am amintit pe cele mai cunoscute) instrumente care pot produce sunete care se diferentiaza, ca inaltime, prin intervale mai mici decat un semiton. De ce, cred eu, gama cromatica este formata din 11 sunete, nu mai multe sau mai putine. Pentru ca aceasta este <puterea de separatie> a urechii umane normale, in sensul ca, doua sunete sunt sesizate diferite ca inaltime, daca diferenta dintre ele este de cel putin un semiton. Exista afoni, care nu diferentiaza sunetele dupa inaltime - oameni fara ureche muzicala - exact cum daltonistii nu pot diferentia culorile, dar exista oameni care sesizeaza diferenta de inaltime mult mai rafinat. Acestia sunt oamenii care simt muzica si fac muzica (vorbesc de arta sunetului). Consider ca gama cromatica este croita exact pe tiparul biologic al omului. Nu am auzit ca un compozitor sau interpret celebru sa ceara fabricarea unui pian cu mai mult de 11 clape intre DO de sub portativ si DO din portativ (incluzandu-l pe primul si excluzandu-l pe ultimul), pe motiv ca instrumentul nu-l satisface din punct de vedere a nevoilor sale de exprimare artistica.

Raspuns: De cata energie avem nevoie pentru a incalzi Luna cu 2 grade?

Sun, 15 Jul 2018 00:43:11 +0000

E vorba doar de încălzirea zonei din jurul termometrelor instalate la adîncime (1 m, 1,4 m, 2,4 m) în solul lunar, cu ocazia misiunilor Apollo 15 și Apollo 17. Unele articole de pe internet spun greșit că ar fi vorba de încălzirea întregului corp ceresc, ceea ce e absurd.

Cauza cea mai probabilă a încălzirii e faptul că astronauții au deranjat stratul subțire de sol deschis la culoare cînd au instalat termometrele și au expus stratul inferior, mai negru și deci mai absorbant. În cîțiva ani, această mică schimbare a absorbției luminii solare a dus la ridicarea temperaturii și la adîncimea termometrelor, pe rînd, mai întîi la cel de la 1 m și mai tîrziu la cel de la 2,4 m. Creșterea temperaturii a putut fi confirmată prin simulări care țin cont de proprietățile termice (capacitate calorică, conducție termică) ale regolitului lunar.

Deci nu, nu e vorba de lucrul mecanic făcut de astronauți și nici de încălzirea globală a Lunii.

Studiul n-a fost făcut de NASA, ci de cercetători de la alte instituții folosind date culese (și pierdute o vreme...) de NASA. Autorul principal e de la Texas Tech University.

https://agupubs.onlinelibrary.wiley.com/doi/pdf/10.1029/2018JE005579

Problema de fizica cu patinatori!

Sun, 22 Apr 2018 15:25:24 +0000

Un patinator cu masa de 50 de kg se indreapta spre est cu viteza de 3 m/s si se ciocneste de alt patinator cu masa de 70 de kg care se misca spre sud cu viteza de 7 m/s. Dupa ce se ciocnesc, patinatorii se misca impreuna. Calculeaza modulul vitezei celor doi si unghiul pe care acestia il formeaza fata de est. Se foloseste impulsul si catitatea de miscare in teorie, dar nu reusesc sa-mi dau seama cum se face. Va rog sa fiti cat mai detaliati posibil, in asa fel incat sa inteleg cum se fac problemele de genul asta ca e urgent si o sa dau test din asta.

Raspuns: Apar atomi noi în Univers zi de zi? Se conservă numărul lor?

Sat, 10 Mar 2018 19:44:30 +0000

O întrebare uşoară şi grea în acelaşi timp. Pe scurt, am putea răspunde cu DA şi NU celor două întrebări. Adică DA, atomi noi apar în mod constant în Univers şi NU, numărul lor nu se conservă.

Dacă intrăm puţin în detalii, trebuie spus că în timp ce unii atomi sunt creaţi alţii dispar. Deşi există legile de conservare a energiei şi impulsului, nu există aşa ceva pentru materie ori numărul atomilor. Deşi energia totală a Universului rămâne constantă, iar între masă şi energie s-a stabilit o relaţie de echivalenţă, materia în sine nu se conservă.

Sunt deja de notorietate metodele de creare a noilor atomi în Univers. În primul rând e vorba de fuziunea nucleară din interiorul stelelor. Avem de asemeni şi fenomenul supernovelor, singura modalitate de a produce pe cale naturală elemente mai grele decât fierul (în interiorul stelelor sunt produse prin fuziune nucleară elementele mai uşoare decât fierul).

În plus, noi atomi mai apar şi ca urmare a proceselor de descompunere radioactivă, care în sine înseamnă transformarea unui element chimic în alt element chimic, fenomen însoţit de degajare de energie. Un exemplu: fisiunea nucleară, când un element este transformat în alte două cu degajare de energie.

Merită amintite şi experimentele desfăşurate în cadrul acceleratoarelor de particule. Unele dintre acestea se soldează cu apariţia unor noi elemente chimice ori noi atomi.

Din fosta secțiune Q&A

Raspuns: Pot amortiza coliziunea la impactul cu solul dacă sunt într-un lift în cădere liberă?

Sat, 10 Mar 2018 19:23:50 +0000

Daca va aflati intr-un lift aflat in cadere libera absoluta (liftul cade intr-un vid), nu ati avea Greutate si ati pluti in lift asemenea unui astronaut aflat intr-o nava spatiala, fara sa aveti prea mult control asupra lucrurilor.

Din fericire, exista o rezistenta a aerului care actioneaza asupra liftului aflat in cadere plus o presiune a aerului care se creeaza in putul de sub liftul aflat in cadere. Cand liftul va atinge viteza de cadere (sa spunem 100 mile/h sau 160 km/h) veti sta, probabil, in normal in picioare (pozitie verticala). Cel mai bun lucru de facut in acest moment este sa va intindeti pe podea asigurandu-va ca si capul intra in contact direct cu podeau. Avand in vedere ca liftul va ajunge jos (punctul de impact) in cateva secunde, trebuie sa va miscati destul de repede. Cand liftul va suferi impactul cu podeau putului, forta de impact se va distribui intregului corp oferindu-va cea mai buna sansa de supravietuire. Chiar si asa, un impact la 160km/h este probabil fatal.

Aceasta este una dintre teorii, sa spunem cea nemedicala intrucat sansele de supravietuire in urma accidentelor prin cadere sunt cu atat mai mari cu cat capul este crutat, pe locul doi situandu-se pelvisul intrucat acesta din urma este inconjurat de nervi importanti, vase mari de sange, organele digestive si reproducatoare astfel incat o leziune la acest nivel ar cauza o sangerare importanta, afectare organica importanta si, in cele din urma, moartea. Este dificil de aterizat intr-o pozitie care sa permita protejarea atat a capului cat si a pelvisului. Cu toate acestea, avand in vedere ca o aterizare in cap va precipita cu siguranta decesul, aterizarea in picioare produce leziuni pelviine datorita transmiterii fortei de impact in sus catre picioare. Luand toate acestea in considerare mai buna este aterizarea in picioare; daca este destul de lunga caderea este posibil sa va indreptati corpul pentru a ateriza in picioare ajutandu-va de miscarile corpului folosite de atleti sau acrobati pentru a realiza tumbe de la inaltime. Daca se reuseste totusi crutarea capului si a pelvisului, fracturarea a numeroase oase nu pune neaparat viata in pericol. Numarul total de fracturi nu este relevant pentru rata de supravietuire (majoritatea vindecandu-se cu timpul); fracturile de coloana vertebrala pot produce leziuni nervoase si paralizie, dar nu sunt fatale (de obicei).

In concluzie: folositi, pe cat posibil, scarile intrucat va pun in miscare sistemul cardiovascular, muscular, osteoarticular, metabolismul, etc. contribuind la reducerea lipsei de activitate fizica atat de frecventa la oamenii din ziua de astazi.

Bibliografie suplimentara:

blogs.howstuffworks.com/2010/01/06/how-can-you-survive-an-elevator-fall/
www.springer.com/medicine/journal/68
www.injuryjournal.com/

Din fosta secțiune Q&A

Raspuns: Ce s-ar întâmpla cu apa dintr-o cană, dacă aș goli-o în spațiu?

Fri, 09 Mar 2018 20:47:13 +0000

Ar ingheta instantaneu! Apoi va calatori urmand o rezultanta intre impulsul initial si campurile gravitationale din zona. Similar, numeroase comete sunt compuse din gheata si praf - una din sursele certe ale apei de pe Terra...

Din fosta secțiune Q&A

Raspuns: De ce este tocmai gravitația cea mai slabă forță?

Fri, 09 Mar 2018 20:37:58 +0000

Intrebarea este pe cat de interesanta, pe atat de inselatoare :)

Ma inclin in fata lui Senior Truth. Este un teren cu nisipuri miscatoare. Dar ... totusi...

Intai de toate sa remarcam ca seamana cu intrebarea urmatoare: de ce exista materia? Bun, sugerez o alta intrebare la care se poate incerca un raspuns: care este mecanismul de interactie la distanta a gravitatiei, comparabil cu cel al fortelor tari dintre neutroni si electroni, dintre protoni si neutroni, dintre quarci, sau alte forte tari elctromagnetice sau electronucleare?

Este una din intrebarile 'hot' ale deceniului si secolului actual, si, probabil, va ramane pentru urmatoarele sute de ani. Pot sa raspund ceva de felul: mmm, se pare ca gravitatia este propagata in tesatura spatiu-timp sub forma unei unde prin intermediul unor particule/unde teoretice - gravitonii, particule/unde care interactioneaza relativ greu cu materia, comparabil cu, leptonii, gluonii, sau alte particule/unde similare care mijlocesc fortele electro-nucleare, sau cele electromagnetice. Nu? Suna plauzibil. Asa se poate explica partial si de ce nu am reusit sa punem in evidenta gravitonii, interactionand foarte greu cu materia. Sau putem sa banuim ca gravitatia este o integrala a unei forte n-dimensionale care strabate in egala masura toate dimensiunile in care materia se poate infasura, daca luam in considerare modelul mai greu acceptat al stringurilor, teorie care permite existenta n-dimensionala si forme infasurate ale spatiilor Calabi Yau... si asa mai departe.

Adevarul este ca subiectul este extrem de incitant, si ne chinuie in fiecare zi din ce in ce mai tare. Si mai adevarat este ca in clipa dezvaluirii adevarului, ne asteapta o revolutie in Fizica, una in Matematica, si una in Tehnologie! Atunci probabil va avea loc un salt urias in intelegerea Universului, si in abilitatile tehnologice... Indrazneste sa iti imaginezi: ce tip revolutionar de propulsie putem concepe atunci? sau, si mai tulburator: ce mod de manipulare a spatiului si timpului ne asteapta atunci?

Ratiu.

Din fosta secțiune Q&A

Raspuns: La ce se referă ideea că Pământul ”cade în linie dreaptă” în jurul Soarelui, din relativitate?

Sun, 04 Mar 2018 07:55:39 +0000

Este vorba de explicarea Gravitatiei ca efect de curbare a spatiului in prezenta masei - descris de Einstein (demonstrat repetat ca fiind corect, inclusiv consecintele !).

In acest context, satelitii Soarelui par ca se deplaseaza "in linie dreapta" pe suprafata unei sfere/sferoid. Iata cateva imagini reprezentative:

https://www.youtube.com/watch?v=LoaOHvy5AcA

Generalizand, Universul (cel putin cele 3 dimensiuni pe care le percepem la nivel macro) este o suprafata foarte framantata - "tat un deal si-o vale", cum ar spune ardelenii .. :-)

Din fosta secțiune Q&A

Raspuns: De ce flacăra unei brichete este mereu orientată către în sus?

Sun, 04 Mar 2018 07:48:03 +0000

Un articol pe această temă, aici.

Raspuns: Viteza luminii e variabilă în funcție de mediul de propagare?

Sun, 04 Mar 2018 07:39:56 +0000

Sigur, viteza luminii este variabila in functie de mediu, se ating viteze extrem de mici, de metri pe secunda, daca nu ma insel, in laborator.

Dar si in natura, in fuctie de mediu, viteza luminii este diferita.

c reprezinta viteza luminii in vid si este de circa 300 mii km / s. In alte medii, viteza luminii are alte valori.

Din fosta secțiune Q&A

Raspuns: Dacă m-aş afla într-o cameră în centrul planetei Pământ, aş pluti în imponderabilitate?

Wed, 28 Feb 2018 14:18:20 +0000

Da. Există un punct în interiorul Pămîntului în care forța de greutate este exact zero. În acel punct, forțele de atracție produse de particulele din care se compune Pămîntul își anulează reciproc efectul.

Raspuns: De ce nu poate fi atins zero absolut?

Sun, 25 Feb 2018 20:04:32 +0000

Sa incerc si eu o explicatie:

- Zero absolut este o notiune care provine din termodinamica, si reprezinta punctul de energie termica minima (dar nu 0 !), in care sistemul nu mai poate ceda caldura exteriorului. Energia termica a sistemului este generata de miscarea moleculelor acestuia. La valori foarte apropiate de zero absolut, agitatia termica produsa prin ciocniri reciproce intre molecule inceteaza, DAR moleculele si atomii continua sa vibreze slab datorita fenomenelor cuantice subatomice din interiorul acestora - numai ca aceasta energie nu mai poate fi extrasa, si in niciun caz pana la zero.

- Asa cum NU EXISTA VID ABSOLUT (dupa cum s-a demonstrat recent), NU EXISTA NICI ZERO ABSOLUT, opinia mea pur speculativa este ca la aceste valori extreme sistemul primeste energie (infinitezimala) la nivel cuantic din ciocniri cu particulele "fantomatice" efemere puse in evidenta din vid in experimentul mentionat.

Răspuns republicat din vechea secțiune Q&A

Raspuns: De ce principiul de incertitudine al lui Heinsenberg nu permite vidul absolut?

Sun, 25 Feb 2018 20:00:29 +0000

Ideea principala a explicat-o EllaKosta, dar sa incercam sa aprofundam un pic mai mult:

- Principiul incertitudinii spune ca rezultatul masuratorii caracteristicilor unui sistem cuantic nu este determinist, ci este desemnat de o functie de probabilitati. Heisenberg a calculat ca produsul deviatilor standard (masura a preciziei determinarii parametrului) ale impusului si pozitiei in spatiu nu poate sa coboare sub o valoare minima. Fiind vorba de un produs a doi factori, daca maresti unul scade celalalt si viceversa, pentru a pastra rezultatul constant.

- Acum, daca aplici formula unui sistem vidat, impulsul ar trebui sa fie zero - ceea ce nu se poate, pentru ca rezultatul ar cobora sub valoarea minima permisa si ar deveni determinist. Daca impulsul nu poate fi zero, inseamna ca inca mai exista particule cu impuls, deci nu exista vid "perfect".

Răspuns republicat din vechea secțiune Q&A

Raspuns: Este miscarea electronilor in jurul atomilor un perpetuum mobile?

Fri, 26 Jan 2018 10:41:51 +0000

Da, perpetuum mobile exista si este creatia divinitatii ! Este o axioma !

Raspuns: Cum depășim viteza luminii...

Fri, 05 Jan 2018 15:24:29 +0000

Tot rationamentul pleaca de la o premisa gresita, aceea ca in fizica relativista se aduna vitezele la fel ca in cea clasica. Un foton care merge cu 300.000 km/s si care se deplaseaza in sens opus fata de alt foton, ce merge cu aceeasi viteza, nu va avea raportat la cel de-al doilea foton o viteza de 600.000 km/s, ci tot viteza maxima a luminii, adica 300.000 km/s.

Calculele se fac folosind formulele teoriei relativitatii - iar aici intervine un element care in fizica clasica, la viteze mici, e practic neglijabil, permitandu-ne sa adunam vitezele, insa la viteze relativiste e foarte important si indiferent ce calcul faci si ce schema de deplasare ai, nu vei trece de viteza maxima a luminii in spatiu. Doar daca deplasezi spatiul insusi.

Raspuns: Cum putem măsura masa unui corp în imponderabilitate?

Fri, 05 Jan 2018 14:22:14 +0000

prin determinarea volumului si densitatii

Raspuns: Ce este pozitronul?

Sat, 16 Dec 2017 17:15:00 +0000

Pozitronul este antiparticula electronului. Are exact aceeaşi masă ca electronul, dar are sarcină opusă. În urma interacţiunii dintre un electron şi un pozitron are loc anihilarea celor două particule, proces însoţit de eliberare de energie.

Pozitronul are numeroase aplicaţii în cercetările din fizica particulelor şi în tehnicile de imagistică medicală. Spitalele, de exemplu, folosesc tomografia cu emisie de pozitroni, putându-se astfel observa fluxul sanguin, metabolismul ori receptorii neuronilor.

Bibliografie suplimentara:

http://www.symmetrymagazine.org/cms/?pid=1000471

Răspuns republicat din vechea secțiune Q&A

Raspuns: Cum poate fi un foton în stare de repaus? De ce nu are masă în stare de repaus?

Sat, 16 Dec 2017 17:09:10 +0000

Un foton nu are masa, dar are impuls. Fotonii sunt afectati de campul gravitational al unei planete, de exemplu, nu pentru ca ar avea masa, ci pentru ca un camp gravitational puternic schimba structura spatiului. Fotonii au traiectorii curbate in apropierea unui corp masiv din cauza acestei modificari spatiale, nu ca urmare a existentei unei mase a fotonilor.

Despre oprirea din miscare a fotonului am gasit acest film pe youtube. Explicatia privind mecanismul opririi fotonului nu o stiu.

https://www.youtube.com/watch?v=d9rSoU1UQD8

Răspuns republicat din vechea secțiune Q&A

Raspuns: Cum funcționeaza coșurile sobelor?

Sat, 16 Dec 2017 17:01:59 +0000

Inainte de aparitia inginerilor din constructii oamenii au descoperit, experimentand, ca distanta dintre focarul unei sobe si varful cosului, trebuie sa depaseasca 5 metri. Asta datorita legilor fizicii si a circulatiei aerului in atmosfera. Avand cos de inaltime corecta, nu are nici o legatura temperatura camerei unde se face focul cu tirajul. Daca o camera este prea etansa si nu primeste aer de afara de undeva, oamenii si focul consumand oxigenul din camera, depresiunea aparuta in camera va face ca aerul de afara sa intre in casa prin soba, si atunci logic ca intra cu tot cu fum. Vantul, poate face ca la cosurile mai largi, sa indrepte curentul de aer in cos, mai ales daca exista si depresiune in camera, si atunci fumul va intra in camera. Acel cocos care se pune in varful cosului are rolul de a impiedica intrarea vantului in cos, si mareste totodata tirajul sobei. Iar la construirea unei sobe cu cos, trebuie tinut cont de vorba, cine nu are un batran, sa-si cumpere.

Răspuns republicat din vechea secțiune Q&A

Cum funcționează un alcoolmetru?

Sat, 16 Dec 2017 16:55:42 +0000

E vorba despre un aparat, un densimetru cu care se masoara concentratia de alcool dintr-o solutie. Il folosesc oamenii pe la tara cand fac tuica.

Stie cineva cum functioneaza?

Si o a doua intrebare, rezultata oarecum din ceea ce am putut sa-mi dau seama folosind un alcoolmetru...

Din ce mi-am dat seama, totul are legatura cu faptul ca densitatea lichidului asupra caruia se efectueaza masurarea variază invers proporțional cu concentrația de alcool.

Dar de ce se intampla asa?

De ce cu cat e mai mult alcool, densitatea e mai mica?

Întrebare republicată din vechea secțiune Q&A