Pentru a vă înregistra, vă rugăm să trimiteți un email către administratorul site-ului.
Pune o întrebare

3.7k intrebari

6.8k raspunsuri

15.5k comentarii

2.5k utilizatori

0 plusuri 0 minusuri
3.3k vizualizari
Senior (11.9k puncte) in categoria Limba Romana

1 Raspuns

7 plusuri 0 minusuri
 
Cel mai bun raspuns

Denumirea actuală a bolii a fost aleasă de Hipocrat, care a observat structura radială a venelor în jurul unora din zonele canceroase, în disecții, și a asemănat-o cu un crab, care are și el piciorușele așezate oarecum radial. În greaca veche la „crab” se spune karkinos.

Vreo cinci secole mai tîrziu Celsus a tradus denumirea greacă în latină prin cuvîntul cancer, care și el înseamnă tot „crab”. Din latină cuvîntul s-a răspîndit în multe alte limbi, inclusiv în română (prin franceză). În mai multe limbi cancer este în continuare termenul folosit atît pentru boală cît și pentru crab. De altfel și în română Tropicul Racului se mai numește și Tropicul Cancerului. La fel și zodia respectivă, care se numește și a Racului și a Cancerului.

Denumirea greacă a crabului, karkinos, vine și ea dintr-un cuvînt mai vechi, protoindo-european, care nu e atestat, ci doar reconstituit în forma *qarq-, și care probabil însemna „tare, dur”, pentru că crabul și alte crustacee se remarcă față de alte vietăți marine prin carapacea tare. Este posibil ca acel cuvînt neatestat să se înrudească cu un alt cuvînt protoindo-european, reconstituit în forma *qar-tu-, care în greacă a dat cuvîntul kratos „putere, conducere” (intrat și în cuvinte românești ca democrație, aristocrație etc.), iar în limbile germanice a dat cuvinte înrudite cu englezescul hard „tare, solid”.

Expert (12.9k puncte)
1 0

Şi în zilele noastre, în mediul rural, încă mai există oameni, (e drept, înaintaţi în vârstă), care la această boală îi spun "rac". L-am întrebat pe unul din ei pe care îl cunosc de ceva timp, de ce foloseşte termenul ăsta şi mi-a răspuns "pentru că dă înapoi ca racul", că aşa ştie el de la "moşii lui", adică ar fi o boală incurabilă chiar şi în vremurile noastre marcate de atâtea progrese ale medicinei.

În altă ordine de idei, cuvintele democraţie şi aristocraţie precum şi toate celelalte asemenea lor, nu sunt româneşti decât prin faptul că le folosim şi noi în vorbire, dar ele sunt neologisme, adică cuvinte împrumutate din alte limbi şi nimic altceva. Acestea două sunt împrumutate din limba franceză care, la rândul ei,  le-a luat  din greacă.

...