RealitateaAtunci când te trezeşti dimineaţa, găseşti lumea aproape la fel cum era atunci când te-ai culcat. Tu eşti tot tu; camera în care te-ai trezit era aceeaşi cu cea în care te-ai culcat. Lumea din exterior nu a fost rearanjată. Istoria era neschimbată şi viitorul rămânea necunoscut.

 

 

Cu alte cuvinte, te-ai trezit la realitate. Dar ce este realitatea? Cu cât încercăm s-o exploram, cu cât devine mai greu s-o înţelegem.  În seria de articole pe care o publica în următoarele zile vom face un tur al lumii din jurul nostru, începând cu o încercare de a defini realitatea şi terminând cu ideea că orice ar fi realitatea, nu este ceea ce pare. Ţineţi-vă bine.

 



Cum să definim realitatea?

Oare ce înțelegem, cu adevărat, prin termenul de realitate? Un răspuns direct ar fi acela că sunt toate acele elemente care pot fi simţite de către cele 5 simţuri - tot ceea ce putem vedea, mirosi, atinge şi aşa mai departe. Totuşi acest răspuns ignoră alte entităţi problematice cum ar fi electronii, recesiunea şi numărul 5, pe care nu le putem simţi, dar care sunt foarte reale. De asemenea ignoră membrele fantomă şi mirosurile iluzorii. Amândouă pot apărea ca fiind extrem de reale, dar noi ne-am dori să spunem că ele nu fac parte din realitate.

Am putea să modificăm definiţia echivalând realitatea cu ceea ce simte un grup suficient de mare de oameni, în acest fel scoţând din discuţie halucinaţiile subiective. Din păcate, există şi o categorie de halucinaţii care afectează grupurile mari de oameni, cum ar fi iluzia de masă numită koro, observată în principal în Asia de Sud-Est ce se referă la credinţa că organele genitale ale unui om sunt reabsorbite în corpul acestuia. Numai pentru că suficient de mulţi oameni cred în ceva, acel ceva nu devine neapărat şi real.

O alta remarcă posibilă a realităţii pe care ne-am putea focaliza este rezistenţa pe care ea o depune: după cum spunea autorul de science fiction Philip K. Dick, realitatea este acel ceva care nu dispare, atunci când nu mai crezi în el. Lucrurile pe care le inventăm au o legătură cu dorinţele şi visele noastre, dar realitatea este încăpăţânată. Doar pentru că eu cred că în faţa mea se află o gogoaşă cu geam, aceasta nu înseamnă că ea există cu adevărat. Dar din nou şi această definiţie este problematică.  Lucrurile pe care nu vrem să le privim ca fiind reale sunt şi ele la fel de încăpăţânate, după cum vă poate povesti oricine care a trecut prin experienţa unui coşmar. Şi alte lucruri care sunt reale, cum ar fi pieţele bursiere, nu sunt acoperite de această definiţie pentru că dacă fiecare dintre noi s-ar opri din a mai crede în ele, ele nu ar mai exista.

Există totuşi doua definiţii ale realităţii care sunt mult mai concrete. Prima echivalează realitatea cu o lume în care noi nu existăm, o lume neatinsă de dorinţele şi intenţiile umane. Prin această definiţie, o mulţime din lucrurile pe care le considerăm în mod normal a fi reale - limbile, războaiele, crizele financiare - nu fac parte din realitate. Totuşi,  este cea mai solidă definiţie de până acum pentru că scoate subiectivitatea umană din ecuaţie.

A doua echivalează realitatea cu cele mai fundamentale lucruri, de care toate celelalte depind. În lumea materială, moleculele depind de atomii constituenţi, care la rândul lor depind de protoni şi neutroni şi aşa mai departe. În această ierarhie, fiecare nivel depinde de cel de dedesubtul său, aşa că putem defini realitatea ca fiind formată din acele entităţi care stau la baza lanţului de dependenţă şi în acest mod nu depind de nimic altceva.

Această definiţie este încă şi mai restrictivă decât "lumea fără oameni", având în vedere că lucruri cum ar fi Muntele Everest nu sunt considerate a fi parte din realitate; realitatea este limitată la fundaţia necunoscută de care depinde întreaga lume. Chiar şi aşa, atunci când investigăm dacă un anumit lucru este real sau nu, aceste două definiţii finale reprezintă modelul pe care ar trebui să-l luăm în considerare.

Fundaţia realităţii

Textul de mai sus reprezintă traducerea articolului reality, publicat de New Scientist. Scientia.ro este singura entitate responsabilă pentru eventuale erori de traducere, Reed Business Information Ltd şi New Scientist neasumându-şi nicio responsabilitate în această privinţă.
Traducere: Alexandru Hutupanu


Dacă găsiţi scientia.ro util, sprijiniţi-ne cu o donaţie.


PayPal ()
CoinGate Payment ButtonCriptomonedă
Susţine-ne pe Patreon!