Din Africa pe tot GlobulO Africă supraaglomerată, o perioadă înfloritoare din punct de vedere al inovaţiilor şi o genă pentru aventură: toate acestea ar fi putut juca un rol în migrarea epică ce a început în urmă cu 65.000 de ani. Citiţi detalii în cele ce urmează.

 

 

 

 

De ce ne-am pierdut blana? (6)

 

Strămoşii noştri au realizat unele migraţii epice. Homo erectus a făcut prima călătorie din Africa  în Asia de Est cu 1,8 milioane de ani în urmă. Aproximativ un milion de ani mai târziu, predecesorii neandertalienilor au venit în Europa. Şi cu 125.000 de ani în urmă, Homo sapiens au făcut o incursiune rapidă în Orientul Mijlociu. Nici una din aceste populaţii nu a durat. Dar în urmă cu 65.000 de ani, un grup de oameni moderni au părăsit Africa şi au cucerit lumea- o realizare extraordinară pentru orice specie, lăsând singură o maimuţă mică, fără blană. Ce aveau aceşti oameni de s-au putut răspândi atât de departe şi întins?

Este posibil să fi început cu o mare micşorare. Toţi oamenii aparţin uneia dintre cele patru linii mitocondriale (L0, L1, L2, L3) corespunzătoare celor patru mame ancestrale, dar numai L3 se află în afara Africii. Quentin Atkinson de la Universitatea din Auckland, Noua Zeelandă, şi colegii săi au descoperit că acest neam a cunoscut o explozie a populaţiei în urmă cu 10.000 de ani, ceea ce a dus la un exod (Proceedings of the Royal Society B, vol 276, p 367). Astfel, supraaglomerarea din Cornul Africii, ar fi putut împinge grupul spre traversarea Mării Roşii şi mutarea de-a lungul coastei de sud a Asiei.

 

 

Migratiile umane
Clic pe imagine pentru vizualizare la dimensiune optimă.
Credit: New Scientist



Însă acest lucru ridică întrebarea de ce a crescut numărul populaţiei. Atkinson notează faptul că timp de 100.000 de ani, climatul african a oscilat între secetă şi inundaţii, până când a devenit stabil în urmă cu aproximativ 70.000 de ani. Poate că instabilitatea mediului a forţat primii oameni să devină mai inventivi, cu adaptări ce au contribuit la expansiunea populaţiei de îndată ce condiţiile s-au îmbunătăţit.

Paul Mellars de la Universitatea din Cambridge a susţinut că explozia numărului de oameni s-a datorat unei creşteri majore în complexitatea comportamentului tehnologic, economic, social şi cognitiv (Proceedings of the National Academy of Sciences, vol 103, p 9381). Abilitatea de a controla focul a apărut, probabil, mult mai devreme decât abilitatea de a vorbi. Dar perioada a cunoscut o înflorire de inovaţii cum ar fi fabricarea de instrumente complexe,  exploatarea eficientă a resurselor alimentare, expresia artistică şi ornamentele simbolice. Aceste progrese culturale ar fi fost cruciale, spune Mark Pagel de la Universitatea din Reading, Marea Britanie. „Nu numai că putem merge pe două picioare, putem chiar schimba lumea atunci când vom ajunge acolo”. Această flexibilitate ar fi propulsat migranţii mereu înainte, spune el, astfel încât populaţiile au obţinut repede capacitatea de transport şi indivizii se deplasau într-un nou teritoriu pentru a evita concurenţa.

„Unele dintre aceste lucruri ar fi putut fi accidentale”, adaugă Chris Stringer de la Muzeul de Istorie Naturală din Londra: populaţia din Australia ar fi putut apărea atunci când navigatorii care călătoreau între insule ar fi fost duşi mai departe de către vânt. Mutaţiile genetice, de asemenea, ne-ar fi putut face mai aventuroşi. De exemplu, aşa-numita genă de căutare a noutăţii, DRD4-7R, este mult mai  frecventă la populaţiile care au migrat mai repede şi mai departe de Africa (American Journal of Physical Anthropology, vol 145, p 382). „Desigur, acesta este spiritul uman - să exploreze muntele neexplorat”, spune Stringer.

Sunt unii dintre noi hibrizi? (8)

 

 

Textul de mai sus reprezintă traducerea articolului evolution-puzzle publicat de New Scientist. Scientia.ro este singura entitate responsabilă pentru eventuale erori de traducere, Reed Business Information Ltd şi New Scientist neasumându-şi nicio responsabilitate în această privinţă.
Traducere: Irina Delia Duceac