Evolutia limbajuluiUnii cred că primele cuvinte au fost cântate în jurul unui foc de tabără, alţii cred că au fost strigate de vânători - acestea ar fi putut fi chiar şi în limbajul semnelor. Determinarea perioadei exacte în care a evoluat această abilitate este foarte dificil de realizat.

 

 

 


De ce s-a dezvoltat tehnologia aşa lent? (3)

 

Fără limbaj ne-am lupta să facem schimb de idei sau să influenţăm comportamentul altor oameni. Societatea umană, aşa cum o ştim, nu ar putea exista. Originea acestei abilităţi singulare a fost un punct de cotitură în istoria noastră, dar este extrem de dificil să se localizeze perioada când s-a întâmplat acest lucru.

Ştim că Homo sapiens nu au fost singurii hominizi cu abilităţi lingvistice. Oamenii de Neanderthal, care au evoluat acum aproximativ 230.000 de ani, au avut conexiunile neuronale la muşchii limbii, diafragmei şi pieptului, conexiuni necesare pentru a articula sunete complexe şi pentru a controla respiraţia pentru vorbire. Dovezile sunt dimensiunile găurilor din craniu şi din vertebre prin care trec nervii care deservesc aceste zone. Mai mult, oamenii de Neanderthal posedau varianta umană a genei FOXP2, crucială pentru formarea amintirilor motorii complexe implicate în vorbire. Presupunând că această variantă a apărut doar o singură dată, vorbirea a precedat divergenţa de acum aproximativ 500.000 de ani dintre oameni şi oamenii de Neanderthal.

 

 

Într-adevăr, se pare că Homo heidelbergensis avea darul vorbirii acum 600.000 de ani când a apărut prima dată în Europa. Rămăşiţele fosilizate arată că au pierdut un organ, de forma unui balon, conectat la corzile vocale, care permitea altor primate să producă zgomote puternice care să impresioneze adversarii. „Acesta este un mare dezavantaj - nu puteau să le piardă fără motiv”, spune Bart de Boer de la Universitatea din Amsterdam, Olanda. Modelele sale sugerează că sacii de aer ar putea estompa diferenţele dintre vocale, ceea ce ar face dificilă formarea de cuvinte distincte.

Pentru strămoşii mai vechi, fosilele nu vorbesc atât de elocvent. Cu toate acestea, Robin Dunbar de la Universitatea din Oxford notează că cel mai recent hominid care prezintă conexiuni neuronale asemănătoare cu maimuţele a trăit acum 1.6 milioane de ani, ceea ce sugerează că limbajul s-a dezvoltat undeva între acea perioadă şi acum 600.000 de ani (The Human Story, Faber and Faber, 2004). Dacă este aşa, hominizii ar fi putut conversa în limbajul semnelor cu mult înainte ca adaptările pentru vorbire să îşi fi lăsat amprenta pe fosile.

Chiar şi interpretarea dovezilor disponibile este problematică deoarece dacă un hominid este capabil să vorbească nu înseamnă neapărat că va purta o conversaţie cu sens. Dunbar sugerează că vocile hominizilor s-ar putea să fi evoluat pentru a cânta la focul de tabără. La fel ca ciripitul păsărilor, acestea nu ar fi transmis informaţii specifice, dar activitatea ar fi fost importantă pentru întărirea grupului. Dar Stringer punctează faptul că Homo heidelbergensis şi oamenii de Neanderthal au construit instrumente complexe şi au vânat animale periculoase - activităţi care ar fi fost foarte greu de coordonat fără cel puţin un fel de limbaj primitiv.

Dovezile incontestabile de vorbire ce transmite idei complexe vin odată cu rafinamentul cultural şi simbolismul, asociate cu Homo sapiens. Dar primele cuvinte, oricând au fost ele rostite, au început un lanţ de evenimente care au schimbat societatea, tehnologia şi relaţiile noastre şi chiar modul în care gândim.

 

De ce sunt creierele noastre aşa mari? (5)

 

 

Textul de mai sus reprezintă traducerea articolului evolution-puzzle publicat de New Scientist. Scientia.ro este singura entitate responsabilă pentru eventuale erori de traducere, Reed Business Information Ltd şi New Scientist neasumându-şi nicio responsabilitate în această privinţă.
Traducere: Irina Delia Duceac


Dacă găsiţi scientia.ro util, sprijiniţi-ne cu o donaţie.


PayPal ()
CoinGate Payment ButtonCriptomonedă
Susţine-ne pe Patreon!