MemorieO echipă de psihologi a întâlnit un caz, cred ei, unic de amnezie: în urma unui accident în care s-a lovit la cap, o femeie şi-a păstrat amintirile de dinainte de lovitură, dar nu-şi mai poate aminti ce i s-a întâmplat în ziua precedentă. Au reuşit cercetătorii să o vindece?

 

 

Psihologii au documentat ceea ce ei cred că este primul caz clinic de acest fel: cazul unei femei amnezice ale cărei amintiri formate pentru informaţiile noi sunt şterse complet în fiecare noapte (cinefilii vor recunoaşte subiectul filmului 50 First Dates, din anul 2004). Femeia în cauză, numită FL, a manifestat aceste simptome după ce s-a lovit la cap într-un accident de maşină în anul 2005, având atunci 48 de ani. Scanări ale creierului şi examene neurologice nu au relevat semne ale afectării creierului, acest fapt sugerând că este vorba despre un caz de amnezie funcţională - cum se numeşte situaţia în care simptomele nu sunt sunt generate de cauze organice clare.

 

Drew Barrymore

Drew Barrymore pe afişul oficial al filmului 50 First Dates

 

Fl pretinde că nu are probleme în a-şi aminti ceea ce i se întâmplă peste zi, dar peste noapte amintirile din ziua precedentă se şterg complet. Spre deosebire de cazurile standard de amnezie mentală, subiectul  nostru pretinde că şi-a păstrat amintirile formate anterior accidentului. Rezultatele testelor de laborator au confirmat spusele lui FL, cu o singură excepţie notabilă. Christine Smith şi echipa ei de cercetători au inclus o capcană, introducând în scenele testului, care constau din imagini din ziua în curs cu unele secvenţe din ziua anterioară. Pentru imaginile din ziua precedentă, dar pe care FL le considera din ziua în curs, amintirile pacientei au fost ca ale unei persoane normale.


Întrebare care apare este, desigur: a încercat FL să păcălească cercetătorii? Echipa lui Christine Smith nu crede că lucrurile stau aşa. Deşi subiecţii de control cărora li s-a cerut să simuleze simptomele lui FL au avut rezultate similare la teste, au fost totuşi consemnate şi diferenţe. De exemplu, spre de
osebire de subiecţii sănătoşi, FL a arătat un deficit în ceea ce priveşte capacitatea de dezvoltare a abilităţilor motrice, iar încrederea ei a scăzut odată cu repetarea testelor, în timp ce a subiecţilor sănătoşi a crescut.

 

 

Teoria cercetătorilor este că FL realmente crede că are deficitul de memorie pe care îl descrie şi că procese inconştiente par a fi implicate în această manifestare. FL a negat că ar fi văzut filmul "50 First Dates" care a fost lansat cu un an înainte de accident. Cu toate acestea, ea a admis că actriţa care a deţinut rolul principal în film, Drew Barrymore este preferata ei, aşa că este posibil ca FL să aibă cunoştinţă de ideea filmului. Este posibil ca filmul să fi influenţat concepţia acesteia despre modul în care memoria ar putea fi afectată de un accident de maşină. Creierul foloseşte concepte preexistente ale memoriei, iar prin funcţiuni modificate ale creierului creează o constelaţie aparte de simptome.

Care este tratamentul aplicat? Încercarea de a o convinge pe FL că memoria ei nu păţeşte nimic peste noapte şi că există dovezi concrete în acest sens nu a funcţionat. Ce a funcţionat însă a fost ce a rezultat în urma testării duratei la care se declanşa mecanismul de ştergere a memoriei pe timpul somnului. După 36 de ore de nesomn amintirile lui FL erau intacte. După o oră de somn pe timp de zi, de asemenea, memoria a funcţionat fără probleme. Finalmente s-a stabilit că Fl poate dormi noapte până la patru ori şase ore fără să piardă amintirile de peste zi. Punând un ceas deşteptător să sune la intervale de 3 ore şi jumătate pe timpul nopţii, FL a reuşit să depăşească inconvenientul uitării evenimentelor din ziua precedentă. Ultimele informaţii referitoare la starea pacientei provin din luna martie 2010 şi indică faptul că soluţia stabilită de cercetători funcţionează fără sincope.

 

 

Articol tradus de pe Research Digest Blog, cu acordul autorului.


Dacă găsiţi scientia.ro util, sprijiniţi-ne cu o donaţie.


PayPal ()
Susţine-ne pe Patreon!


Contact
| T&C | © 2020 Scientia.ro