Prosternare"Tendinţa societăţii este să menţină starea de fapt. Rebeliunea este doar o reacţie ocazională la suferinţă în istoria omenirii: avem multiple exemple de acceptare a exploatării şi de supunere faţă de autoritate, dar puţine exemple de revoltă".

 

 

 

 

Citatul de mai sus este din Howard Zinn.

Te-ai gândit vreodată de ce societatea se schimbă atât de încet? Probabil că cei mai mulţi dintre noi au făcut-o. Un răspuns este că omul are o înclinaţie către a menţine starea de fapt. Omul are tendinţa să meargă mai departe cu ceea ce cunoaşte mai degrabă, decât să ia în considerare opţiuni necunoscute.

Oamenii se simt mai siguri în cadrul ordinii sociale existente, stabilite, decât în faţa unei potenţiale schimbări. De aceea, în parte, tindem să cumpărăm aceleaşi lucruri pe care le-am mai cumpărat, să mergem la aceleaşi restaurante şi să îmbrăţişăm aceleaşi opinii pentru perioade lungi.

 

 

Este ceea ce se numeşte "teoria justificării sistemului" (system justification theory), care are câte efecte paradoxale, conform unei cercetări din 2004:

- oamenii săraci nu sprijină puternic acele politici care i-ar avantaja. S-a constatat că grupurile cu venituri mici abia dacă dacă vor mai mult decât cele cu venituri mari modificări în sistemul de taxare care ar însemna venituri suplimentare pentru ei. În genere, opţiunile politice nu reflectă poziţia lor socială;
- în mod ciudat, cu cât sunt mai dezavantajaţi, cu atât oamenii sunt mai înclinaţi să sprijine un sistem care nu-i avantajează prin acţiunile sale. Asta din cauza disonanţei cognitive. De exemplu, cetăţenii cu venituri mici latino-americani au mai degrabă încredere în oficialii guvernamentali americani decât în "fraţii" de sânge, latino-americanii cu venituri mari.
- tulburător, cu cât o societate este mai inegală, cu atât mai mulţi vor fi cei care vor încerca să justifice sistemul. De exemplu, în ţările în care bărbaţii au valori mai sexiste, femeile vor sprijini într-o bună măsură sistemul.

Cele mai multe teorii din psihologia socială şi politică se axează pe interesul personal, conflictul inter-grupuri, etnocentrism etc. Teoria justificării sistemului este influenţată de aceste perspective, dar se depărtează de ele sub anumite aspecte. Avocaţii teoriei justificării sistemului afirmă că:
- există un motiv ideologic generic ce justifică ordinea socială existentă;
- acest motiv este cel puţin în parte responsabil pentru interiorizarea inferiorităţii membrilor grupurilor dezavantajate;
- acest motiv este prezent, în mod paradoxal, în mod mai pregnant la cei care sunt dezavantajaţi de starea de fapt.

Oamenii par să se străduiască din răsputeri să dea sens inegalităţii din societate, de pildă afirmându-se că cei săraci sunt săraci pentru că nu muncesc suficient, iar cei bogaţi sunt bogaţi pentru că au făcut ceea ce trebuie.

În mod incredibil, asta înseamnă că unii porci (dar nu toţi), vor vota pentru obiceiul de a sacrifica porci de Crăciun...

 

Puteţi discuta subiectul pe FORUM Puteţi pune întrebări pe secţiunea QA

Traducere şi adaptare după Why society doesnt change the system justification bias, cu acordul editorului.


Dacă găsiţi scientia.ro util, sprijiniţi-ne cu o donaţie.


PayPal ()
CoinGate Payment ButtonCriptomonedă
Susţine-ne pe Patreon!