Tipărire
Categorie: Psihologie
Accesări: 6643

Somnul şi învăţarea eficientăSomnul ocupă o treime din viaţa omului, deci vorbim despre o funcţie deosebit de importantă pentru organism. Un om poate trăi peste o lună fără hrană, dar 2-3 zile de nesomn duc la tulburări psihice; se ştie că, dacă nu dormi bine, a doua zi "nu eşti bun de nimic".

 

 

Acest lucru ne influenţează fără doar şi poate activităţile de zi cu zi. Aşadar, dacă doriţi să aflaţi mai multe lucruri despre cum ne influenţează somnul viaţa, vă invităm să citiţi cele ce urmează.

S-a constatat că durata somnului este, în general, cu 1-2 ore mai mică decât normal. Necesarul de somn este: pentru copiii de 7 ani - 12 ore de somn, între 8 şi 10 ani - 11 ore şi jumătate, pentru 11 ani - 11 ore, pentru 12 ani - 10 ore şi jumătate, pentru 13 ani - 10 ore, pentru 14 şi 15 ani - 9 ore şi jumătate, pentru 16-18 ani - 9 ore de somn; 80-90% dintre tineri dorm însă mai puţin decât normele considerate optime.

Durata şi calitatea somnului influenţează randamentul şcolar. Pentru elevii de liceu care au în general ore dimineaţa şi care se trezesc devreme (65% se trezesc în jurul orei 6, iar 65% se culcă după ora 23), durata somnului este redusă substanţial. Aceste ore de somn pierdute în timpul săptămânii nu se pot recupera la sfârşit (sâmbăta şi duminica), aşa cum face majoritatea. Cauza principală a duratei de somn reduse se află în organizarea defectuoasă a timpului liber.

Cu cât înveţi mai mult, cu atât simţi nevoia să dormi mai mult, ceea ce este şi necesar, deoarece memoria de lungă durată lucrează intens în timpul somnului. Activitatea celulelor nervoase nu scade în timpul somnului, ci, paradoxal, creşte.

În urma acestor constatări s-a încercat (şi se mai încearcă) învăţarea în timpul somnului. Tehnica era folosită mult în blocul sovietic.

 

 

Iată câteva reguli legate de somn:

- Nu încerca să înveţi noaptea şi să dormi ziua. Sunt unii tineri care se mândresc cu faptul că nu ţin cont de orele de somn pe care le reduc mult apelând la cafea sau alte stimulente. Aceasta va genera o stare de apatie pentru ziua următoare. „Lupta" cu somnul este o greşeală gravă mai ales pentru cei care sunt în criză de timp şi se datorează absenţei planificării. Energizantele tari, deşi oferă aparent un suport pentru activitatea intelectuală, nu fac altceva decât să mascheze efectele oboselii eliminând barierele naturale de protecţie şi ducând astfel la epuizare şi la dezechilibre nervoase. În plus, nopţile albe reduc rezistenţa organismului, dând o sensibilitate crescută faţă de boli.

- Respectă orele de somn; nerespectarea ritmurilor biologice afectează grav sănătatea şi capacităţile intelectuale. Este bine să te culci şi să te trezeşti la aceeaşi oră; în acest fel, atât adormirea, cât şi trezirea devin automatisme şi nu trebuie să te mai forţezi.

- Somnul cel mai odihnitor este între orele 22 şi 24, deci ai grijă să te culci „devreme"'.

- Mulţi cred că somnul de dimineaţă este „cel mai dulce" rămânând până târziu în pat, dar somnul după ce a răsărit soarele nu mai este odihnitor; cel care se trezeşte mai târziu nu se simte „în formă", ci, mai degrabă „moleşit".

- Masa de seară trebuie să fie cât mai uşoară.

- Înainte cu cel puţin o jumătate de oră de culcare nu mai învăţa.

- Seara fă puţină gimnastică şi un duş călduţ!

- Înainte de a te culca, aeriseşte bine dormitorul (dacă nu poţi să dormi cu fereastra deschisă). În camerele neaerisite este o concentraţie mare de bioxid de carbon şi tocmai de aceea te trezeşti dimineaţa obosit, fără chef de muncă sau chiar cu dureri de cap.

- Când vrei să adormi, nu trebuie să te mai preocupe vreo problemă, căci ziua de mâine te va aştepta, la locul ei, să le rezolvi pe toate, iar eficienţa va fi mult mai mare după o noapte de odihnă.

Insomnia
Insomnia este un semn de dezechilibru psihosomatic, constituind un semnal de alarmă care trebuie să te determine să îţi revizuieşti modul de viaţă. Una din cauze este tendinţa de a petrece prea mult timp încercând să adormi. Dacă mergi la culcare înainte ca necesitatea somnului să fie resimţită de corp şi te întinzi în pat păstrând în minte toate necazurile şi problemele de peste zi, încerci zadarnic să adormi, deoarece corpul nu va coopera cu această dorinţă artificială. Când corpul resimte necesitatea somnului, se va relaxa, mintea se va linişti şi vei adormi fără să te forţezi. În nici un caz nu trebuie să foloseşti somnifere, deoarece acestea scad performanţele intelectuale, somnul medicamentos având altă structură decât cel natural.

- Trezirea trebuie să se facă într-un mod „blând". Trezirea rapidă, „sărirea" din pat este dăunătoare. Trezeşte-te încet şi întinde-te de câteva ori înainte de a te ridica din pat. Dacă te trezeşte altcineva, roagă-l să o facă într-un mod liniştit, să nu te zgâlţâie. De modul în care te trezeşti şi în care iţi începi dimineaţa depind, de regulă, dispoziţia şi cheful de muncă pentru toată ziua.

- Ziua trebuie începută într-un mod organizat, plăcut şi relaxat, deoarece gândurile şi emoţiile care apar la trezire dau tonul zilei, determinând starea în care te vei afla toată ziua. Tocmai de aceea societăţile tradiţionale foloseau anumite ritualuri dimineaţa. Stabileşte-ţi propria rutină de dimineaţă (din care să nu lipsească gimnastica de înviorare) pentru a fii la înălţime toată ziua.


Bibliografie: ”Tehnici de superînvăţare” , autori Oana Panagoreț și C.M.Armeanu.