Serbia. HartaÎn acest articol veţi putea citi o "radiografie" a Serbiei, aşa cum este realizată de Agenţia Centrală de Informaţii (CIA - The World Factbook). Sunt incluse date despre geografie, populaţie, economie, guvernare, comunicaţii, transporturi, sistemul naţional de apărare etc.

Update: 08.03.2011

 

The World Factbook în limba română - INDEXUL ŢĂRILOR LUMII

 

 

SERBIA

DRAPEL


Drapel Serbia

 

LOCALIZARE


Localizare pe harta Serbia

 

HARTĂ

 

Harta Serbia

 

SERBIA. INTRODUCERE

GENERALITĂŢI:

Regatul sârbilor, croaţilor şi slovenilor s-a format în 1918; numele său a fost schimbat în Iugoslavia în anul 1929. Numeroase bande paramilitare au rezistat ocupaţiei Germaniei naziste şi divizării Iugoslaviei între 1941 şi 1945, dar au luptat în aceeaşi măsură cu oponenţii etnici ca şi cu invadatorii.

Mişcarea politică şi militară condusă de Josip “TITO” Broz (Partizanii) a preluat întregul control al Iugoslaviei atunci când forţele separatiştilor germani şi croaţi au fost învinse în 1945. Deşi comunist, noul guvern al lui TITO şi succesorii săi (TITO a murit  în 1980) au reuşit să guverneze ţara între pactul Naţiunilor de la Varşovia şi Occident pentru următoarele patru decenii şi jumătate.

În 1989, Slobodan Miloşevic a devenit preşedinte al Republicii Serbiei, dar apelurile sale ultranaţionaliste pentru dominarea Serbiei au condus la separarea violentă a Iugoslaviei în grupări etnice. În 1991, Croaţia, Slovenia şi Macedonia şi-au declarat independenţa, urmate de Bosnia în 1992.  Republicile Serbiei şi a Muntenegrului au declarat o noua Republică Federală a Iugoslaviei (RFI) în aprilie 1992, iar sub conducerea lui Miloşevic, Serbia a purtat numeroase campanii militare pentru a uni etniile sârbe din republicile vecine în “Marea Serbie”.  Aceste acţiuni au determinat alungarea Iugoslaviei din ONU în 1992, dar Serbia şi-a continuat campania - în cele din urmă nereuşită - până la semnarea Acordului de Pace de la Dayton în 1995.  Miloşevic a păstrat controlul asupra Serbiei şi în cele din urmă a devenit preşedinte al Republicii Federale a Serbiei în 1997.

În 1998, o revoltă a etnicilor albanezi a provocat în fosta provincie sârbă autonomă, Kosovo, o contrarevoltă care a s-a soldat cu masacre şi expulzări masive în rândul etniei albaneze din Kosovo. Respingerea de către guvernul lui Miloşevic a propunerii unei înţelegeri internaţionale a dus la bombardarea Serbiei de către NATO în primăvara lui 1999, urmată de retragerea forţelor sârbe din Kosovo în iunie 1999 şi de menţinerea unei forţe NATO în provincie pentru a păstra un mediu sigur şi securizat pentru comunităţile etnice din zonă. Alegerile de la sfârşitul anului 2000 din Republica Federală a Iugoslaviei au condus la înlăturarea lui Miloşevic şi instalarea unui guvernământ democratic. Miloşevic a fost arestat în 2001 şi a fost trimis în judecată la Curtea Supremă de Justiţie de la Haga pentru crime împotriva umanităţii; a murit în martie 2006 înainte ca procesul să ia sfârşit.

În 2001, suspendarea ţării din ONU a fost ridicată. În 2003, Republica Federală Iugoslavă a devenit Serbia şi Muntenegru, o federaţie a celor două republici cu un parlament federal. Larg răspânditele manifestări de violenţă din martie 2004 având drept ţintă  etniile sârbe din Kosovo au determinat comunitatea internaţională să deschidă negocierile asupra viitorului statut al provinciei Kosovo în ianuarie 2006. În mai 2006 Muntenegru şi-a invocat dreptul de a se retrage din federaţie şi – ca urmare a unui referendum de succes – s-a declarat stat independent pe 3 iunie 2006. Două zile mai târziu, Serbia a declarat că a fost statul succesor al uniunii dintre Serbia şi Muntenegru.

O nouă constituţie a Serbiei a fost aprobată în octombrie 2006 şi adoptată în următoarea lună. În februarie 2008, după aproape doi ani de negocieri fără rezultat, ONU a declarat provincia Kosovo independentă de Serbia – o acţiune pe care Serbia refuză să o recunoască. La cererea Serbiei, Adunarea Generală a Naţiunilor Unite a solicitat în octombrie 2008 opinia Curţii Internaţionale de Justiţie în privinţa conformităţii cu dreptul internaţional  a declarării unilaterale de independenţă a provinciei Kosovo. În defavoarea Serbiei, Curtea Internaţională de Justiţie a emis avizul consultativ în iulie 2010 conform căruia nu interzicea declaraţia de independenţă. La sfârşitul lui 2010 Serbia a solicitat o nouă rundă de negocieri cu Kosovo.



SERBIA. GEOGRAFIE

AŞEZARE GEOGRAFICĂ: Sud-estul Europei, între Macedonia şi Ungaria.

COORDONATE GEOGRAFICE:
44 00 N, 21 00 E

REPERE GEOGRAFICE: Europa

SUPRAFAŢĂ:
:: TOTALĂ: 77,474 km2
:: LOCUL ÎN LUME: 116
:: USCAT: 77,474 km2
:: APĂ: 0 km2

LUNGIMEA GRANIŢELOR:
:: TOTAL: 2,026 km
:: ŢĂRILE VECINE: Bosnia şi Herţegovina 302 km, Bulgaria 318 km, Croaţia 241 km, Ungaria 151 km, Kosovo 352 km, Macedonia 62 km, Muntenegru 124 km, România 476 km

LUNGIMEA COASTEI: 0 km (fără ieşire la mare)

DREPTURILE ASUPRA MĂRII:
fără ieşire la mare

CLIMAT: în nord, climat continental (ierni reci şi veri călduroase, umede cu precipitaţii bine distribuite); în restul teritoriului, clima continentală şi mediteraneană (ierni relative reci cu căderi de zăpadă abundente şi veri şi toamne călduroase şi uscate).

TERENUL: extreme de variat; la nord, câmpii fertile; în est,  regiuni calcaroase şi bazine; în sud-est, regiuni muntoase vechi şi dealuri.

ÎNĂLŢIMI:
:: CEL MAI JOS PUNCT: Dunărea şi râurile Timok 35 m
:: CEL MAI ÎNALT PUNCT: Midzor 2,169 m

RESURSE NATURALE: petrol, gaze naturale, cărbune, minereu de fier, cupru, zinc, antimoniu, crom, aur, argint, magneziu, pirită, calcar, marmură, sare, teren arabil.

RESURSELE DE APĂ: 208.5  km3 (inclusive Kosovo)

HAZARDURI NATURALE: cutremure

MEDIU - PROBLEME CURENTE: poluarea aerului în jurul Belgradului şi al altor oraşe industriale; poluarea apei din deşeurile industriale deversate în Sava care se varsă în Dunăre.

MEDIU - ACORDURI INTERNAŢIONALE:
:: parte în: Poluarea Aerului, Biodiversitate, Schimbări Climatice, Schimbări climatice – Protocolul pentru Schimbări Climatice de la Kyoto, Deşertificare, Specii Protejate, Deşeuri Periculoase, Legea Mării, Poluarea Marină, Conservarea Vieţii Marine, Protejarea Stratului de Ozon, Poluarea cauzată de nave, Zone Mlăştinoase.
:: semnate, dar neratificate: niciunul dintre acordurile selectate.

NOTĂ: controlează una dintre principalele rute terestre din Occident către Turcia şi Orientul Apropiat.



SERBIA. POPULAŢIA

POPULAŢIA: 7,344,847
:: LOCUL ÎN LUME: 97 (nu include şi populaţia Kosovo) (2010)

STRUCTURA PE VÂRSTE:
:: 0-14 ANI: 15.4% (bărbaţi 586,806 / femei 549,900)
:: 15-64 ANI: 67.8% ( bărbaţi 2,503,194 / femei 2,502,807)
:: 65 DE ANI ŞI PESTE: 16.8% (bărbaţi 508,606 / femei 728,026) (2010)

VÂRSTA MEDIE:
:: TOTAL: 41.1 ani
:: BĂRBAŢI: 39.4 ani
:: FEMEI: 42.9 ani (2010)

RATA DE CREŞTERE DEMOGRAFICĂ: -0.469% (2010)
:: LOCUL ÎN LUME: 223

RATA NATALITĂŢII: 9.19 naşteri/1,000 locuitori (2011)
:: LOCUL ÎN LUME: 208

RATA MORTALITĂŢII: 13.85% morţi/1,000 locuitori (iulie 2011)
:: LOCUL ÎN LUME: 16

RATA EMIGRAŢIEI: 0 emigranţi/1,000 locuitori (2011)
:: LOCUL ÎN LUME:111

URBANIZARE:

:: POPULAŢIA URBANĂ: 56% din populaţia totală (2010)
:: RATA URBANIZĂRII: 0.6% ritmul anual de creştere (2010-15 )

ORAŞE IMPORTANTE – POPULAŢIE: Belgrad (capitala) 1.115 milioane locuitori (2009)

RAPORTUL DINTRE SEXE:
:: LA NAŞTERE: 1.065 băieţi/fete
:: SUB 15 ANI: 1.07 băieţi/fete
:: 15-64 ANI: 1 bărbaţi/femei
:: 65 DE ANI ŞI PESTE: 0.7 bărbaţi/femei
:: TOTAL POPULAŢIE: 0.95% bărbaţi/femei (2011)

RATA MORTALITĂŢII INFANTILE:

:: POPULAŢIA TOTALĂ: 6.52 morţi/1,000 nou-născuţi vii
:: LOCUL ÎN LUME: 172
:: BĂRBAŢI: 7.53 morţi/1,000 nou-născuţi vii
:: FEMEI: 5.45 morţi/1,000 nou-născuţi vii (2011)

SPERANŢA DE VIAŢĂ LA NAŞTERE:
:: POPULAŢIA TOTALĂ: 74.32 ani
:: LOCUL ÎN LUME: 103
:: BĂRBAŢI: 71.49 ani
:: FEMEI: 77.34 ani (2011)

RATA FERTILITĂŢII:
1.4 copii născuţi/femeie (2011)
:: LOCUL ÎN LUME: 202

HIV / SIDA: 0.1% (2009)
:: LOCUL ÎN LUME: 144

PERSOANE CU HIV / SIDA: 6,400 (2009)
:: LOCUL ÎN LUME: 116

DECESE CAUZATE DE HIV: mai puţine de 100 (2009)
:: LOCUL ÎN LUME: 135

NAŢIONALITATE: sârbă

GRUPURI ETNICE: sârbi 82.9%, unguri 3.9%, rromi 1.4%, iugoslavi 1.1%, bosniaci 1.8%, muntenegreni 0.9%, altele 8% (recensământ 2002)

RELIGIE: ortodoxă sârbă 85%, catolică 5.5%, protestantă 1.1%, musulmană 3.2%, alte confesiuni creştine 2.6%, atei (2002)

LIMBĂ: sârbă (oficială) 88.3%, maghiară 3.8%, bosniacă 1.8%, rromanes 1.1% , altele 4.1%, necunoscute 0.9% (recensământ 2002)
notă: româna, maghiara, slovaca, ucraineana şi croata sunt toate oficiale în Voivodina.

ALFABETIZARE:
:: DEFINIRE: de la vârsta de 15 ani şi peste pot citi şi scrie
:: TOTAL: 96.4%
:: BĂRBAŢI: 98.9%
:: FEMEI: 94.1% (recensământ 2003)
notă: inclusiv Muntenegru

NUMĂR ANI ŞCOLARIZARE:
:: TOTAL: 14 ani
:: BĂRBAŢI:13 ani
:: FEMEI: 14 ani (2009)

CHELTUIELI CU EDUCAŢIA: 4.5% din PIB (2007)
:: LOCUL ÎN LUME: 91


SERBIA. GUVERNAREA

NUMELE ŢĂRII:
:: FORMA CONVENŢIONALĂ LUNGĂ: Republica Serbia
:: FORMA CONVENŢIONALĂ SCURTĂ: Serbia
:: FORMA LOCALĂ LUNGĂ: Republika Srbija
:: FORMA LOCALĂ SCURTĂ: Srbija

FORMA DE GUVERNĂMÂNT: republică

CAPITALA:
:: NUME: Belgrad (Beograd)
:: COORDONATE GEOGRAFICE: 44 50 N, 20 30 E
:: TIMPUL UTC: UTC+1

DIVIZIUNI ADMINISTRATIVE: 167 municipalităţi  (opcstine, singular: opsctină)
Proprii Serbiei: Belgrade (Beograd): Barajevo, Cukarica, Grocka, Lazarevac, Mladenovac, Novi Beograd, Obrenovac, Palilula, Rakovica, Savski Venac, Sopot, Stari Grad, Surcin, Vozdovac, Vracar, Zemun, Zvezdara; Bor: Bor, Kladovo, Majdanpek, Negotin; Branicevo: Golubac, Kucevo, Malo Crnice, Petrovac, Pozarevac, Veliko Gradiste, Zabari, Zagubica; Grad Nis: Crveni Krst, Mediana, Niska Banja, Palilula, Pantelej Jablanica: Bojnik, Crna Trava, Lebane, Leskovac, Medveda, Vlasotince; Kolubara: Lajkovac, Ljig, Mionica, Osecina, Ub, Valjevo; Macva: Bogatic, Koceljeva, Krupanj, Ljubovija, Loznica, Mali Zvornik, Sabac, Vladimirci; Moravica: Cacak, Gornkji Milanovac, Ivanjica, Lucani; Nisava: Aleksinac, Doljevac, Gadzin Han, Merosina, Nis, Razanj, Svrljig; Pcinja: Bosilegrad, Bujanovac, Presevo, Surdulica, Trgoviste, Vladicin Han, Vranje; Pirot: Babusnica, Bela Palanka, Dimitrovgrad, Pirot; Podunavlje: Smederevo, Smederevskia Palanka, Velika Plana; Pomoravlje: Cuprija, Despotovac, Jagodina, Paracin, Rekovac, Svilajnac; Rasina: Aleksandrovac, Brus, Cicevac, Krusevac, Trstenik, Varvarin; Raska: Kraljevo, Novi Pazar, Raska, Tutin, Vrnjacka Banja; Sumadija: Arandelovac, Batocina, Knic, Kragujevac, Lapovo, Raca, Topola; Toplica: Blace, Kursumlija, Prokuplje, Zitorada; Zajecar: Boljevac, Knjazevac, Sokobanja, Zajecar; Zlatibor: Arilje, Bajina Basta, Cajetina, Kosjeric, Nova Varos, Pozega, Priboj, Prijepolje, Sjenica, Uzice.
Ale provinciei autonome Voivodina: Backa de Sud: Bac, Backa Palanka, Backi Petrovac, Becej, Beocin, Novi Sad, Sremski Karlovci, Srobobran, Temerin, Titel, Vrbas, Zabalj; South Banat: Alibunar, Bela Crkva, Kovacica, Kovin, Opovo, Pancevo, Plandiste, Vrsac; North Backa: Backa Topola, Mali Idjos, Subotica; North Banat: Ada, Coka, Kanjiza, Kikinda, Novi Knezevac, Senta; Central Banat: Nova Crnja, Novi Becej, Secanj, Zitiste, Zrenjanin; Srem: Indija, Irig, Pecinci, Ruma, Sid, Sremska Mitrovica, Stara Pazova; West Backa: Apatin, Kula, Odzaci, Sombor


INDEPENDENŢĂ: 5 iunie 2006 ( din Serbia şi Muntenegru)

ZIUA NAŢIONALĂ:
15 februarie

CONSTITUŢIA: adoptată pe 8 noiembrie 2006; intrată în vigoare pe 10 noiembrie 2006

SISTEMUL JURIDIC: bazat pe drept civil; acceptă cu rezerve jurisdicţia obligatorie a Curţii Internaţionale de Justiţie (CIJ); notă – Serbia încearcă să reformeze sistemul juridic şi să îl alinieze cu standardele UE.

SISTEMUL DE VOT: de la vârsta de 18 ani; vot universal

PUTEREA EXECUTIVĂ:
:: ŞEFUL STATULUI: Preşedintele Boris TADIC (din 11 iulie 2004)
:: ŞEFUL GUVERNULUI: Primul Ministru Mirko CVETKOVIC (din 7 iulie 2008)
:: CABINETUL: Consiliul de Miniştri funcţionează ca şi Cabinet
:: ALEGERI: preşedintele este ales prin vot direct pe o perioadă de 5 ani (eligibil pentru al doilea mandate); ultimele alegeri au avut loc în 3 februarie 2008 (următoarele vor fi susţinute în 2013); primul ministru este ales de Adunarea Naţională
:: REZULTATUL ALEGERILOR: Boris TADIC a fost ales preşedinte în al doilea tur de scrutin; Boris TADIC a primit 51.2% din voturi, iar Tomislav NIKOLIC 48.8%

PUTEREA LEGISLATIVĂ: Adunarea Naţională unicamerală (250 de locuri; deputaţii aleşi conform listelor partidelor pe o perioadă de 4 ani)
:: ALEGERI: ultimele au avut loc la 11 mai 2008 (următoarele vor fi ţinute în mai 2012)
:: REZULTATELE ALEGERILOR: procent din voturi pentru fiecare partid – pentru coaliţia Serbia Europeană 38.4%, SRS 29.5%, DSS-NS 11.6%, coaliţia SPS 7.6%, LPD 5.2%, altele 7.7%; locuri pentru fiecare partid – pentru coaliţia Serbia Europeană 102, SRS 57, DSS-NS 30, SNS, 21, coaliţia SPS 20, LDP 13, altele 7

PUTEREA JUDECĂTOREASCĂ: curţi de justiţie cu jurisdicţie generală (tribunale municipale, tribunale districtuale, Curţi de Apel, Curtea Supremă de Casaţie); curţi cu jurisdicţie specială (tribunale comerciale, Înalta Curte Comercială, Înalta Curte a Magistraţilor, Curtea Administrativă).

PARTIDE POLITICE ŞI LIDERI: Coaliţia pentru Sandzak sau KZS [Sulejman UGLJANIN]; Partidul Democrat sau DS [Boris TADIC]; Partidul Democrat al Albanezilor [Ragmi MUSTAFA]; Partidul Democrat al Serbiei sau DSS [Vojislav KOSTUNICA]; Uniunea Democrată a Văii sau BDL [Skender DESTANI]; Mişcarea Forţa Serbiei sau PSS [Bogoljub KARIC]; G17 Plus [Mladjan DINKIC]; Liga Social Democraţilor din Voivodina sau LSV [Nenad CANAK]; Liga Ungurilor din Voivodina sau SVM [Istvan PASTOR]; Partidul Liberal Democrat sau [Cedomir JOVANOVIC]; Mişcarea pentru Progres Democratic sau LPD [Jonuz MUSLIU]; Noua Serbie sau NS [Velimir ILIC]; Partidul Acţiunea Democratică sau PVD [Riza HALIMI]; Partidul Pensionarilor Uniţi din Serbia sau RUPS [Jovan KRKOBABIC]; Partidul Popular sau NS [Maja GOJKOVIC]; Partidul Rromilor sau RS [Srdjan SAJN]; Partidul Democratic Sandzak sau SDP [Resad HODZIC]; Partidul Progresist Sârb sau SNS [Tomislav NIKOLIC]; Partidul Radical Sârb sau SRS [Vojislav SESELJ (în prezent în proces la Haga), cu Dragan TODOROVIC ca si lider]; Mişcara Sârbă pentru Reînnoire sau SPO [Vuk DRASKOVIC]; Partidul Social Democrat al Serbiei sau URS [Rajko DJURIC]; Serbia Unită sau JS [Dragan “Palma” MARKOVIC].

GRUPURI DE PRESIUNE POLITICĂ ŞI LIDERI: Obraz (Organizaţia ortodoxă clero-fascistă); 1389 (Mişcarea Naţionalistă a Serbiei).

PARTICIPAREA LA ORGANIZAŢII INTERNAŢIONALE:
BIS, BSEC, CE, CEI, EAPC, EBRD, FAO, G-9, IAEA, IBRD, ICAO, ICC, ICCt, ICRM, IDA, IFC, IFRCS, IHO, ILO, IMF, IMO, IMSO, Interpol, IOC, IOM, IPU, ISO, ITSO, ITU, ITUC, MIGA, MONUSCO, NAM (observator), OAS (observator), OIF (observator), OPCW, OSCE, PCA, PFP, SECI, UN, UNCTAD, UNESCO, UNFICYP, UNHCR, UNIDO, UNMIL, UNOCI, UNWTO, UPU, WCO, WHO, WIPO, WMO, WTO (observator).

DESCRIERE DRAPEL: trei benzi orizontale de culoare roşie (în partea de sus), albastru şi alb – culorile pan-slavonice, reprezentând libertatea şi idealurile revoluţionare; suprapusă culorilor se află stema Serbiei care înfăţişează doi vulturi albi pe un scut roşu; un scut mai mic roşu imprimat deasupra vulturilor reprezintă Serbia şi este divizată în patru de o cruce albă; în fiecare pătrar este reprezentat un “C” alb chirilic simbolizând  “Doar unirea salvează sârbii”; o cruce regală domină stema.
notă: culorile pan-slavonice au fost inspirate de steagul Rusiei din secolul al XIX-lea

IMNUL NAŢIONAL:
:: NUME: “Boze pravde” (Dumnezeul Dreptăţii)
:: VERSURI ŞI MUZICA: Jovan DORDEVIC/Davorin JENKO
notă: imnul a fost adoptat în 1904; cântecul a fost scris ca parte dintr-o piesă în 1872 şi a fost folosit ca şi imn de poporul sârb de-a lungul secolelor XX şi XXI.


SERBIA. ECONOMIA

ECONOMIA. GENERALITĂŢI: a fost gestionată incorect în timpul regimului MILOŞEVIC, o perioadă lungă de sancţiuni internaţionale şi destrămarea infrastructurii şi a industriei Iugoslaviei în timpul atacurilor aeriene NATO din 1999 au adus economia la jumătate din puterea pe care o avea în 1990. După înlăturarea preşedintelui fostei Republici Federale Iugoslavia, MILOŞEVIC, în septembrie 2000, coaliţia guvernamentală Opoziţia Democrată a Serbiei (DOS) a pus în aplicare măsuri de stabilizare şi a investit într-un program de reformă a  pieţei. După reînnoirea membrilor FMI în decembrie 2000, Iugoslavia a continuat să se reintegreze în comunitatea internaţională prin reunirea cu Banca Mondială (IBRD) şi Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (EBRD). Belgradul a făcut progrese în liberalizarea comerţului şi restructurarea şi privatizarea întreprinderilor, inclusiv telecomunicaţiile şi întreprinderile mici şi mijlocii. A progresat de asemenea faţă de UE, semnând Acordul de Stabilizare şi Asociere de la Bruxelles în mai 2008 şi, cu deplina aplicare a Acordului Interimar privind Comerţul cu UE în februarie 2010. Serbia de asemenea urmăreşte să devină membră a Organizaţiei Mondiale a Comerţului. Reformele economice structurale care au fost necesare pentru a asigura viabilitatea pe termen lung au stagnat după instalarea crizei economice mondiale. Cu toate acestea Serbia îşi revine încet încet în urma crizei. Creşterea economică din 2010 a fost de 1.7%, urmând reducerii de 3.1% din 2009, dar exporturile au crescut peste 16%, iar produsele industriale au crescut cu 3.2%. Rata mare a şomajului şi scăderea veniturilor familiale produc probleme politice şi economice. Serbia a semnat un Aranjament de credit Stand-By cu FMI de 4 miliarde de dolari în mai 2009 care expiră în aprilie 2011. Condiţiile FMI constrâng Serbia să folosească stimuli pentru revigorarea economiei, în timp ce grija Serbiei pentru rata inflaţiei şi stabilitatea ratei de schimb exclude folosirea politicii monetare expansioniste. Serbia a adoptat un nou proiect de creştere economică pe termen lung în 2010 care solicită o cvadruplare a exporturilor în următorii 10 ani şi investiţii masive în infrastructura de bază. Serbia are încă o economie în tranziţie, cu un sistem de privatizare nefinalizat şi reforme structurale incomplete. Marile provocări viitoare includ: cheltuieli guvernamentale mari pentru salarii, pensii şi şomaj; o nevoie crescândă pentru noi împrumuturi guvernamentale;  creşterea debitelor străine publice şi private şi stagnarea nivelului investiţiilor străine directe. Veniturile din privatizare au scăzut considerabil în ultimii ani, în timp ce un mare procent din activitatea economică rămâne în mâinile statului. Alte provocări majore includ un sistem judiciar ineficient, nivelul ridicat al corupţiei şi o populaţie îmbătrânită. Factorii favorabili pentru creşterea economică a Serbiei includ localizarea strategică, forţa de muncă relativ ieftină şi calificată şi numeroase pachete pentru investiţiile străine. 

PIB (RAPORTAT LA PARITATEA PUTERII DE CUMPĂRARE): 80.49 miliarde $ (2010)
:: LOCUL ÎN LUME: 78

PIB (RAPORTAT LA RATA OFICIALĂ DE SCHIMB): 38.92 miliarde $ (2010)

PIB - RATA REALĂ DE CREŞTERE: 1.7% (2010)
:: LOCUL ÎN LUME: 160

PIB PE CAP DE LOCUITOR: 11.000 $ (2010)
:: LOCUL ÎN LUME: 103

PIB - PONDEREA SECTOARELOR DE ACTIVITATE:
:: AGRICULTURĂ: 12.6%
:: INDUSTRIE:21.9%
:: SERVICII: 65.6% (2010)

FORŢA DE MUNCĂ (NOMINAL): 2.95 milioane (2010)
:: LOCUL ÎN LUME: 104

FORŢA DE MUNCĂ PE SECTOARE ECONOMICE:
:: AGRICULTURĂ: 23.9%
:: INDUSTRIE: 20.5%
:: SERVICII: 55.6%

RATA ŞOMAJULUI: 19.2%
:: LOCUL ÎN LUME: 162

POPULAŢIA SUB LIMITA SĂRĂCIEI: 8.8% (2010)

DISTRIBUŢIA VENITULUI FAMILIAL - INDEXUL GINI: 26 (2008)
:: LOCUL ÎN LUME: 131

INVESTIŢII: 25.9% (2010)
:: LOCUL ÎN LUME: 39

BUGET
::VENITURI: 16.47 miliarde $
::CHELTUIELI: 18.48 miliarde $ (2010)

DATORIA PUBLICĂ:
41.5% din PIB (2010)
:: LOCUL ÎN LUME: 65

RATA INFLAŢIEI: 10.3% (2010)
:: LOCUL ÎN LUME: 199

RATA DE DISCONT A BĂNCII CENTRALE: 12% (17 ianuarie 2011)

RATA MEDIE A DOBÂNZILOR BĂNCILOR COMERCIALE: 13.28% (30 noiembrie 2010)
:: LOCUL ÎN LUME: 76

MASA MONETARĂ ÎN SENS RESTRÂNS - M1: 3.554 miliarde $ (2010)
:: LOCUL ÎN LUME: 105

MASA MONETARĂ ÎN SENS LARG - M3: 18.69 miliarde $ (2010)
:: LOCUL ÎN LUME: 84

VALOAREA CREDITELOR INTERNE: 20.03 miliarde $ (2010)
:: LOCUL ÎN LUME: 78

VALOAREA DE PIAŢĂ A ACŢIUNILOR TRANZACŢIONATE PUBLIC PE BURSĂ: 12.37 miliarde $ (24 ianuarie 2011)
:: LOCUL ÎN LUME: 66

AGRICULTURA - PRODUSE: grâu, porumb, sfeclă de zahăr, floarea soarelui, zmeură, carne de vită, porc, lapte

INDUSTRIE: metale grele, mobilă, industria alimentară, construcţii de maşini, chimică, a zahărului, cauciucuri, haine, produse farmaceutice

RATA DE CREŞTERE A PRODUCŢIEI INDUSTRIALE: 3.2%  (2010)
:: LOCUL ÎN LUME: 103

ELECTRICITATEA - PRODUCŢIE: 35.9 miliarde kWh (2010)
:: LOCUL ÎN LUME: 59

ELECTRICITATEA - CONSUM: 34.1 miliarde (2010)
:: LOCUL ÎN LUME: 57

ELECTRICITATE – EXPORTURI: 1.3 miliarde kWh (2010)

ELECTRICITATE – IMPORTURI: 770 milioane kWh (2010)

PETROL - PRODUCŢIE: 11,400 barili/zi (2010)
LOCUL ÎN LUME: 80

PETROL - CONSUM: 90,000 barili/zi (2009)
:: LOCUL ÎN LUME: 79

PETROL - EXPORTURI: 5,045 barili/zi (2008)
:: LOCUL ÎN LUME: 104

PETROL - IMPORTURI: 78,600 barili/zi (2010)
:: LOCUL ÎN LUME: 74

PETROL - REZERVE DOVEDITE: 77.5 milioane de barili (1 ianuarie 2010)
:: LOCUL ÎN LUME: 75

GAZE NATURALE - PRODUCŢIE: 356 milioane m3 (2010)
:: LOCUL ÎN LUME: 70

GAZE NATURALE - CONSUM: 2.35 miliarde m3 (2010)
:: LOCUL ÎN LUME: 78

GAZE NATURALE - EXPORTURI: 0 m3 (2010)
:: LOCUL ÎN LUME: 128

GAZE NATURALE - IMPORTURI: 2 miliarde m3 (2010)
:: LOCUL ÎN LUME: 45

BALANŢA CONTURILOR CURENTE: -1.046 miliarde $ (2010)
:: LOCUL ÎN LUME: 137

EXPORTURI: 9.7 miliarde $ (2010)
:: LOCUL ÎN LUME: 88

EXPORTURI - BUNURI: fier şi oţel, cauciuc, haine, grâu şi legume, metale neferoase, aparate electrice, produse din metal, arme şi muniţie.

EXPORTURI - STATE PARTENERE: Bosnia şi Herţegovina 13.12%, Italia 10.96%, Germania 9.9%, Serbia şi Muntenegru 7%, Austria 5.4%, Slovenia 5.38%, Macedonia 5.26%, Rusia 4.39%, Ungaria 4.36% (2009)

IMPORTURI: 15.78 miliarde $ (2010)
:: LOCUL ÎN LUME: 78

IMPORTURI - STATE PARTENERE: Germania 11.79%, Italia 9.36%, Ungaria 6.71%, Slovenia 6.52%, Austria 4.79% (2009)

REZERVELE VALUTARE ŞI REZERVA DE AUR: 15.1 miliarde $ (30 noiembrie 2010)
:: LOCUL ÎN LUME: 47

DATORIA EXTERNĂ: 30.9 miliarde $ (30 noiembrie 2010)
:: LOCUL ÎN LUME: 64

VALOAREA INVESTIŢIILOR STRĂINE DIRECTE - ÎN ROMÂNIA: 23.52 miliarde $ (31 decembrie 2009)
:: LOCUL ÎN LUME: 65

CURSUL VALUTAR: dinari sârbeşti (RSD) pe dolar American – 79.979 (2010), 62.9 (2008), 54.5 (2007), 59.98 (2006)


SERBIA. TELECOMUNICAŢII

POSTURI TELEFONICE FIXE ÎN UZ: 3.106 milioane (2009)
:: LOCUL ÎN LUME: 48

ABONAŢI LA SERVICIILE DE TELEFONIE MOBILĂ: 9.912 milioane (2009)
:: LOCUL ÎN LUME: 64

SERVICIILE DE TELEFONIE:
:: GENERALITĂŢI: înlocuirile şi îmbunătăţirile aduse echipamentului din telecomunicaţii distrus în războiul din 1999 a adus un sistem de telecomunicaţii modern digitalizat în proporţie de 95% în 2009
:: INTERN: serviciul wireless, disponibil prin mai multi provideri cu acoperire naţională, se dezvoltă rapid; cele mai bune servicii în telecomunicaţii sunt concentrate în centrele urbane; reţeaua mobilă 3G a fost lansată în 2007
:: INTERNAŢIONAL: codul ţării – 381 (2009)

CODUL INTERNET DE ŢARĂ:
.rs

NUMĂRUL DE COMPUTERE CONECTATE LA INTERNET: 528,253 (2010)
:: LOCUL ÎN LUME: 49

NUMĂRUL UTILIZATORILOR DE INTERNET: 4.107 milioane (2009)
:: LOCUL ÎN LUME: 57


SERBIA. TRANSPORTURI

AEROPORTURI: 29 (2010)
:: LOCUL ÎN LUME: 116

AEROPORTURI - CU PISTE PAVATE:
:: TOTAL: 11
:: PESTE 3.047 M: 2
:: 2.438 - 3.047 M: 3
:: 1.524-2.437 M: 3 (2010)
:: SUB 914 M: 3 (2010)

AEROPORTURI - CU PISTE NEPAVATE:
:: TOTAL: 18
:: 1.524 – 2.437 M: 1
:: 914 - 1.523 M: 9
:: SUB 914 M: 8 (2010)

HELIPORTURI: 2 (2010)

CONDUCTE DE GAZ ŞI PETROL: gaz 1,921 km; petrol 323 km (2009)

CĂI FERATE:
:: TOTAL: 3,379 km
:: LOCUL ÎN LUME: 52
:: ECART STANDARD: 3,379 km 1.435-m  (electrificat 1,254 km) (2006)

ŞOSELE:
:: TOTAL: 36,884 km
:: LOCUL ÎN LUME: 92
:: ASFALTATE: 31,938 km
:: NEASFALTATE: 4,946 km (2007)

CĂI NAVIGABILE: 587 km (cai principale fiind Dunărea şi râul Sava) (2009)
:: LOCUL ÎN LUME: 81


SERBIA. SISTEMUL DE APĂRARE NAŢIONALĂ

CATEGORII DE FORŢE: Forţele Armate Sârbe (Vojska Srbije, VS): Forţele Terestre (inclusive componenta fluvială constând intr-o flotilă pe Dunăre), Forţele Aeriene (2010)

SERVICIUL MILITAR - VÂRSTĂ ŞI OBLIGATIVITATE: serviciul militar obligatoriu la vârsta de 17 ani; serviciul militar voluntar pentru categoria de vârstă 18 ani; serviciul militar obligatoriu va fi eliminat în 2011; 6 luni serviciu militar obligatoriu, cu excepţia bărbaţilor peste 60 de ani şi a femeilor peste 50 (2010).

PERSONALUL APT PENTRU SERVICIUL MILITAR:

:: BĂRBAŢI CU VÂRSTA ÎNTRE 16-49 ANI: 1,395,426
:: FEMEI CU VÂRSTA ÎNTRE 16-49 ANI: 1,356,415 (2010)

PERSONALUL CARE ATINGE ANUAL VÂRSTA CORESPUNZĂTOARE SERVICIULUI MILITAR:
:: BĂRBAŢI: 43,945
:: FEMEI: 41,080 (2010)



SERBIA. PROBLEME TRANSNAŢIONALE

DISPUTE – INTERNAŢIONALE: Serbia şi alte câteva state contestă recunoaşterea de către S.U.A. a provinciei Kosovo ca stat independent şi suveran în februarie 2008; municipalităţile sârbe de-a lungul graniţei de nord a Kosovo solicită o stabilire definitivă a graniţei Kosovo-Serbia; câteva mii de purtători de pace ai trupelor KFOR aflate sub autoritatea UNMIK (Organizaţia Naţiunilor Unite din Kosovo) continuă să păstreze pacea între majoritatea etnică albaneză şi minoritatea sârbă din Kosovo; Serbia a stabilit jumătate din graniţa cu Bosnia şi Herţegovina, dar teritoriul aflat de-a lungul râului Drina rămâne incă în dispută.

REFUGIAŢI ŞI PERSOANE DISPUTATE INTERN:
refugiaţi (ţara de origine): 71,111 (Croaţia); 27,414 (Bosnia şi Herţegovina); 206,000 (Kosovo), cele mai multe etnii sârbe şi rrome care au fugit din Kosovo în 1999 (2007)

DROGURI ILEGALE: punctul de transbordare pentru heroină din sud-vestul Asiei se mută în vestul Europei pe ruta balcanică; economia este vulnerabilă spălării banilor.



Dacă găsiţi scientia.ro util, sprijiniţi-ne cu o donaţie.


PayPal ()
CoinGate Payment ButtonCriptomonedă
Susţine-ne pe Patreon!