A gândi critic este o capacitate care nu se dezvoltă de la sine. Ea trebuie exersată și încurajată într-un mediu de învățare corect. Există chiar metode/tehnici pedagogice utile atât pentru elevi, cât și pentru studenți, care contribuie la dezvoltarea gândirii critice.

Venind dintr-un alt mediu universitar, de cum am ajuns la Cluj pentru a-mi definitiva studiile, m-a pus pe gânduri o afirmație a profesorului-îndrumător: citește și gândește critic! Cum adică, critic? Eu știam că a critica este ceva răutăcios, care dezvăluie lipsurile, greșelile, defectele unor stări de lucruri. Mai mult, Biblia ne învață să nu judecăm: „Nu judecați, ca să nu fiți judecați” (Matei 7:1), iar până acum am încercat să păstrez acest principiu al neutralității morale, pe cât de mult posibil.

Lucrurile ar fi putut rămâne la acest stadiu, dacă curiozitatea nu m-ar fi împins spre a căuta lămuriri. În consecință am lăsat îndoielile deoparte, punând totul pe seama defazajului istoric al achizițiilor mele, în raport cu evoluția științelor până în cel mai imediat prezent. Așa că am dat o căutare pe „sfântul Google”, să văd ce "spune" spațiul virtual despre gândirea critică. De fapt critic se referă la perspectiva constructivistă, nu la critica ce distruge, ci la cea care construiește.

Trăim într-o societate aflată într-o continuă schimbare. Pe măsură ce lumea devine tot mai complexă și democrația se răspândește tot mai mult, suntem nevoiți, mai mult ca oricând, să fim capabili să rezolvăm probleme dificile, să examinăm contextul, să cântărim alternative și să luăm decizii argumentate în cunoștință de cauză.

Societatea cunoașterii și a comunicării, lumea informațională, caracterizată de procesul globalizării și de cel al ritmului accelerat al schimbării tehnologice, ne determină să citim, să ascultăm și să vedem cât mai mult cu putință. Vrem să explorăm și să trăim experiențe diverse, însă știm să alegem ceea ce ne este de folos?

Astăzi există milioane de cărți. Ştiința s-a dezvoltat și se dezvoltă continuu. Există acum, de pildă, peste șase milioane de articole publicate în mai bine de 100.000 de reviste științifice, în fiecare an. Clasificarea Dewey (Dewey Decimal Classification - sistem de catalogare bibliografică, ce organizează și clasifică cărțile pe rafturile unei biblioteci, utilizat în peste 200 de mii de biblioteci din 135 de țări) cuprinde peste o mie de clasificări diferite sub titlul „Știință pură”, iar în cadrul fiecărei clasificări există zeci de reviste de specialitate. Este adevărat, acumulăm mai multă cunoaștere și mai multe cărți, pe măsură ce înaintăm în vârstă. Dar cu cât acumulăm mai multe cunoştinţe, cu atât ne dăm seama de ceea ce nu cunoaștem. De fapt erudiția antrenează o minte deschisă și dorința de a cerceta mereu ideile altora. Și totuși este o utopie să credem că vom ajunge să citim vreodată tot ceea ce s-a scris, în condițiile în care cea mai mare bibliotecă a lumii după numărul de cărți și numărul de obiecte aflate în colecția sa – Biblioteca Congresului Statelor Unite ale Americii (Library of Congress) – conține 30 de milioane de cărți și alte materiale tipărite în peste 470 de limbi, mai mult de 61 milioane de manuscrise, peste 1 milion de ediții ale ziarelor din toată lumea, peste 6000 de benzi desenate și filme, 4,8 milioane de hărți, 2,7 milioane de înregistrări și peste 13,7 milioane de poze și imagini, inclusiv desene arhitecturale și piese de artă.

De unde provine acest spirit al gândirii critice? Încă din secolul al XVIII-lea filozoful Immanuel Kant considera că orice filozofie și orice cunoaștere trebuie precedată de o „critică” a capacității de cunoaștere însăși. Sir Doktor Profesor Karl Raymund Popper, considerat unul dintre cei mai mari filozofi ai științei secolului al XX-lea este fondatorul raționalismului critic. Popper a lansat ideea unei societăți „deschise”, bazându-se pe scepticism ca modus operandi, refuzând adevăruri supreme și rezistându-le. Acesta afirma: „niciun sistem științific nu poate pretinde a fi în mod absolut și pentru toate timpurile valabil”. În știință nu poți cunoaște adevărul absolut despre nimic, așa încât trebuie să fim mereu atenți în privința posibilelor noastre erori și a observaților valabile ale altora. (Shermer: 2009, 256).

Cartea Lebăda Neagră (The Black Swan), considerată de Sunday Times una dintre cele mai influente 12 cărți de după Al Doilea Război Mondial, aduce în discuție evenimentele rare, cu impact care ne afectează grav cunoașterea empirică și teoretică. Se face referire la eroarea umană în anumite domenii, consolidată de o lungă tradiție a scientismului și la mulțimea de informații care alimentează încrederea fără a îmbogăți cunoștințele.

Autorul cărții, Nassim Nicholas Taleb, ne îndeamnă să devenim empiriști sceptici, așa cum se consideră el însuși. Adică să ne concentrăm asupra cărților necitite și să încercăm să nu ne tratăm cunoștințele ca pe o comoară, ca pe o posesiune sau chiar ca pe un instrument de îmbunătățire a stimei de sine, pentru că o mulțime de date pot fi lipsite de sens, iar alteori o singură informație poate fi deosebit de folositoare. „O mie de zile nu pot dovedi că avem dreptate, pe când una singură poate dovedi că nu avem dreptate”. (Taleb: 2010, 86). Lumea este dominată de evenimente extreme, de necunoscut și foarte puțin probabile. Totuși ne pierdem timpul cu discuții mărunte, concentrându-ne asupra ceea ce este cunoscut și se repetă. În ciuda progresului nostru și a dezvoltării cunoașterii – sau poate din cauza acestora – viitorul va fi din ce în ce mai puțin predictibil. (Taleb: 2010, 27).

Revenind la filozoful Popper, acesta a promovat în știință o tehnică pe care a numit-o „falsificare” (a falsifica înseamnă a demonstra incorectitudinea), menită să facă distincție între ceea ce este știință și ceea ce nu este știință.

Dacă există atâta informație științifică, de ce mai există o gândire magică ancestrală la oamenii zilelor noastre? Aceasta este întrebarea la care caută un răspuns Michael Shermer, în cartea sa De ce cred oamenii în bazaconii (Why People Believe Weird Things). Există o mulțime de oameni care cred într-o mulțime de bazaconii: fachiri, paranormali, ozenologi, persoane răpite de extratereștri, fantastici ai nemuririi, obiectiviști, creaționiști, negaționiști ai Holocaustului, extremiști afrocentriști, teoreticeni ai raselor și cosmologi. Ce e pentru cineva „bazaconie” pentru altcineva poate fi ceva în care crede cu toată convingerea. Cine hotărăște ce e și ce nu e „bazaconie”? Ce anume din cultura și gândirea noastră conduce la asemenea credințe? Cauzele sunt diverse, iar scepticii și oamenii de știință afirmă că printre altele s-ar afla: absența educației, educația greșită, absența gândirii critice, ascensiunea religiei, declinul religiei, înlocuirea religiei tradiționale prin culte, teama de știință, mișcarea New Age, revenirea la Evul Mediu, prea multă televiziune, lecturi insuficiente, lecturi greșite, lipsa de preocupare a părinților pentru educarea copiilor, profesori slabi și bineînțeles vechea ignoranță și prostie. (Shermer: 2010, 363).

Am făcut referire până în acest punct la aspecte privind varietatea informațiilor existente în jurul nostru și cum a apărut acest spirit al criticii. În continuare voi face câteva precizări despre citirea și gândirea critică.

Gândirea critică (judecata, mintea deschisă) presupune a gândi lucrurile în profunzime și a le examina din toate punctele de vedere.

Gândirea critică constă în procesul mental de analiză sau evaluare a informației, mai ales afirmații sau propoziții pretinse de unii oameni a fi adevărate. Ea duce la un proces de reflecție asupra înțelesurilor acestor afirmații, examinând dovezile și raționamentul oferit și judecând faptele. Esența gândirii critice ar fi îndoiala, punerea sub semnul întrebării a unor aserțiuni, însoțită de dorința de a face apel la rațiune și argumente, la demonstrația obiectivă.

Citirea critică reprezintă:
1. procesul de elaborare a unor judecăți pe măsură ce citim, evaluând relevanța și adecvarea celor citite;
2. lectură însoțită de o atitudine „activă” care chestionează, analizează logic și folosește inferențele pentru a judeca valoarea celor citite în raport cu un standard stabilit.


A gândi critic este o capacitate care nu se dezvoltă de la sine, ea trebuie exersată și încurajată într-un mediu de învățare corect. Există chiar metode/tehnici pedagogice utile atât pentru elevi, cât și pentru studenți, care contribuie la dezvoltarea gândirii critice. Una dintre metodele de lectură este metoda SINELG (Sistem Interactiv de Notare și Eficientizare a Lecturii și Gândirii), prin care se evaluează cu ajutorul unor semne (√, +, -, ?) informațiile prezentate în text, în funcție de gradul de cunoaștere (se confirmă, este nouă, se contrazice, sunt confuze – informațiile prezentate). Un exemplu de metodă de discuție este metoda Rețeau de Discuții Adaptată care presupune compunerea unui tabel cu trei coloane, pe cea din mijloc este trecută o întrebare, iar în coloanele extreme se trece răspunsul afirmativ și negativ al întrebării, enumerându-se motivele pentru care se optează pentru unul dintre răspunsuri.

Gândirea critică este o atitudine, o filozofie și un instrument mai mult decât necesar astăzi. Criticismul este o tendință majoră în cultura modernă de autonomizare, de afirmare a raționalității și individualității. A gândi e trăsătura cea mai profund umană. În secolul XVII filozoful René Descartes afirma că un lucru știe cu certitudine: „Cogito, ergo sum!” (Gândesc, deci exist!). Dar a fi om înseamnă a gândi. Și nu oricum. Vă invit să facem acest exercițiu împreună, să ne educăm pe noi înșine pentru a ne îndoi sistematic de orice informație, să lăsăm deoparte dogmatismul și să adoptăm o reflecție critică asupra tuturor aspectelor vieții sociale. Adoptați dictonul: Exist, deci gândesc!

 




Citiți și gândiți critic:
1. Taleb, Nassim Nicholas, (2010), Lebăda neagră: impactul foarte puțin probabilului, București: Curtea Veche.
2. Shermer Michael, (2009), De ce cred oamenii în bazaconii: pseudoștiință, superstiții și alte aiureli ale vremurilor noastre, București: Editura Humanitas.

Write comments...
symbols left.
You are a guest ( Sign Up ? )
or post as a guest
Loading comment... The comment will be refreshed after 00:00.

Be the first to comment.