Dilema tramvaiului imaginează următorul scenariu: dacă aţi fi puşi în situaţia de a putea salva cinci vieţi, dar astfel decideţi implicit moartea unei alte persoane, care altfel ar scăpa nevătămată, ce aţi face? Veţi vedea că, în funcţie de context, decizia e mai uşor ori mai greu de luat. Citiţi acest articol pentru detalii.
Probabil că mulţi dintre noi încă păstrează în bagajul esenţial de cunoştinţe disocierea raţiune-emoţii atunci când filozofează pe marginea mecanismului luării deciziilor. Vorbim uneori cu admiraţie despre indivizi raţionali, care nu se lasă pradă emoţiilor şi care iau decizii bazându-se doar pe logică şi fapte, neţinând cont de ce le spune "inima". Dar pot lua oamenii decizii bazându-se exclusiv pe ceea ce numim raţiune? Cercetări de dată relativ recentă (vezi, de pildă, opiniile neurologului Antonio Damasio) arată nu numai că emoţiile nu perturbă luarea unei decizii bune, ci sunt chiar factorul director al unei decizii bune. Pacienţi aflaţi în imposibilitatea de a "simţi", incapabili de a avea emoţii, sunt inapţi pentru a lua decizii raţionale, ignorând chiar propriile interese.
În continuare vor fi prezentate câteva situaţii imaginate care arată, credem, influenţa emoţiilor în luarea deciziilor. Veţi vedea că şi în cazul în care, ca acum, sunteţi puşi în poziţia de a judeca "la rece" o situaţie, este dificil să daţi un răspuns la întrebările puse, întrucât factorul emoţional îşi pune amprenta într-o manieră determinantă asupra modului în care evaluaţi situaţiile. Pe de altă parte, exemplele date vor să arate că moralitatea, care la o privire superficială pare a fi un domeniu cu reguli clare şi imuabile, este în fapt o zonă gri, cu multe probleme încă nerezolvate de către filozofi, psihologi, neurologi ori alte tipuri de cercetători în ştiinţele omului.
DILEMA TRAMVAIULUI
Schimbarea macazului
Să ne imaginăm următoarea situaţie: un tramvai se deplasează către o zonă în care cinci muncitori repară linia, nefiind conştienţi de faptul că tramvaiul se apropie şi că - dacă nimeni nu-l opreşte - vor muri striviţi de acesta.
Din fericire, dumneavoastră vă aflaţi exact lângă macazul care permite trimiterea tramvaiului pe o linie secundară, înainte de a ajunge la cei cinci.
Din păcate, pe cealaltă linie, pe care aţi putea trece tramvaiul prin schimbarea macazului, se află un muncitor, de asemenea, neconştient de pericol.
Dacă nu interveniţi în nici un fel, dacă lăsaţi lucrurile să se întâmple în voia lor, cei cinci vor muri. Dacă interveniţi, muncitorul de pe linia secundară va muri în urma actului dumneavoastră. Ce veţi face?
Dacă aţi decis că din punct de vedere moral este preferabil să moară un om decât cinci, dacă aţi decis, prin urmare, să interveniţi, vă aflaţi de partea majorităţii, căci cei mai mulţi dintre subiecţii unor cercetări efectuate pe acest subiect au luat aceeaşi decizie. Citiţi însă şi descrierea unei situaţii similare pentru a vedea cum credeţi că ar trebui acţionat...
Un brânci de pe pod...
Să ne imaginăm acum următoarea situaţie: acelaşi tramvai se deplasează, trecând pe sub un pod, către cei cinci muncitori neatenţi. Dumneavoastră vă aflaţi pe pod, iar pe marginea podului se află o altă persoană.
Dacă îl veţi îmbrânci de pe pod pe cel aflat pe marginea acestuia, tramvaiul va fi împiedicat să mai ajungă la cei cinci şi astfel aceştia vor scăpa cu viaţă.
Dacă veţi decide să NU îi faceţi vânt persoanei de pe pod, cei cinci vor muri loviţi de tramvai. Ce veţi face?
Bazându-ne pe rezultatele obţinute de cercetători, decizia în acest caz este mai dificil de luat decât în primul, mulţi fiind de opinie că nu au dreptul să-l împingă pe cel aflat pe pod în faţa tramvaiului, chiar dacă un atare gest ar salva viaţa celor cinci. După cum uşor vă puteţi da seama, din punct de vedere utilitarist, cele două situaţii sunt similare. Şi totuşi reacţia oamenilor este diferită, în funcţie de context.
Ucideţi bebeluşul!
Să ne imaginăm următoarea situaţie: suntem atacaţi de o bandă de tâlhari şi ne retragem cu soţia şi cei trei copii în pivniţa casei. Copilul cel mai mic se sperie şi începe să plângă. Dacă veţi permite ca acesta să plângă, tâlharii vor descoperi unde sunteţi şi vă vor ucide pe dumneavoastră şi întreaga familie. Dacă veţi pune perna pe faţa celui mic, fapt ce va duce la moartea acestuia, ceilalţi doi copii, soţia şi dumneavoastră veţi scăpa nevătămaţi.
Ce veţi decide într-o asemenea conjunctură?
ÎN LOC DE CONCLUZIE...
Astfel de construcţii ale imaginaţiei au rostul, credem, de a arăta faptul că ceea ce îndeobşte pare clar şi fără dubii, şi vorbim aici despre moralitatea unor acţiuni, în realitate este extrem de complicat şi greu de explicat. Pe de altă parte, astfel de situaţii sugerează şi faptul că limita dintre bine şi rău este de multe ori mişcătoare, iar binele şi răul sunt doar rezultatul modului în care noi, oamenii, ne raportăm la experienţele pe care le avem.
Şi iată şi un exemplu din lumea reală: secretarul de stat american McNamara a explicat că folosirea bombei atomice de către SUA în Japonia a însemnat în fapt o diminuare a numărului victimelor japoneze şi o moarte "mai bună" pentru cei care au fost ucişi de lansarea bombelor atomice la Hiroshima şi Nagasaki. Bomba atomică a înlocuit bombele incendiare care erau aruncate fără încetare asupra oraşelor japoneze şi care produceau multe victime ce ardeau de vii. Desigur, dacă într-adevăr aşa au stat lucrurile din perspectiva opţiunilor americane, lucrurile sunt discutabile...
Dacă aţi avea de ales între a arunca o bombă atomică ce ucide 100 de mii de oameni şi duce la terminarea războiului şi a arunca bombe incendiare şi a ucide 500 de mii de persoane ce aţi alege?
Lecturi suplimentare:
How Stuff Works (en)
www.wjh.harvard.edu/~jgreene/
www.wjh.harvard.edu/~jgreene/GreeneWJH/Greene-Dissertation.pdf
en.wikipedia.org/wiki/Trolley_dilemma
