„Ceea ce proștii numesc «pierdere de timp» este, cel mai adesea, cea mai bună investiție.” - Nassim Nicholas Taleb

În original: „What fools call ‘wasting time’ is most often the best investment.”

Trăim într-o cultură obsedată de productivitate. Fiecare clipă trebuie să producă ceva: bani, un document, un proiect terminat, un răspuns la un e-mail, o competență nouă. O plimbare fără destinație, două ore petrecute citind ceva fără legătură cu profesia sau o după-amiază în care pur și simplu gândești par, prin această lentilă, timp pierdut. Pentru Nassim Taleb, aceasta este o eroare profundă de evaluare.

Notă: Despre acest subiect, în altă cheie, citiți articolele noastre care reflectă ideile filozofului Byung-Chul Han.

Probabil că obsesia unui program și a ocupării timpului cu ceva, completată cu oroarea omului pentru perioade fără activitate, de plictiseală, duce la tendința celor mai mulți de a-și completa mereu timpul cu ceva de făcut, de regulă ceva relaxant și inutil: rețele sociale, de regulă.

Valoarea timpului nu este liniară, în sensul că o oră de muncă nu valorează neapărat de două ori mai mult decât o jumătate de oră. Mai important, marile câștiguri din viață nu apar întotdeauna ca rezultat direct al unui efort programat. O idee, o întâlnire întâmplătoare, o carte descoperită din curiozitate sau o observație făcută în timpul unei plimbări pot avea consecințe disproporționat de mari.

Aceasta este una dintre ideile recurente ale filozofiei lui Taleb: lumea reală este dominată de nonlinearitate și de evenimente rare. Câștigurile importante pot apărea din locuri imposibil de anticipat.

Omul preocupat permanent să-și „optimizeze” timpul încearcă să elimine tocmai spațiile în care poate apărea neașteptatul. Își planifică fiecare oră, citește doar ceea ce este „util”, participă doar la întâlniri cu obiective precise și învață doar lucrurile despre care știe deja cum îi vor folosi.

Acesta este, probabil, motivul pentru care atât de mulți oameni de știință par novici în subiecte filozofice serioase. De aceea, probabil, Einstein ajusese să-i admire pe Stalin și Lenin.

Taleb acordă o importanță majoră opționalității: situațiilor în care pierderea posibilă este mică, dar câștigul potențial poate fi foarte mare. Curiozitatea, lectura nesistematică, conversațiile fără scop precis și timpul liber au adesea exact această structură.

Poți citi o carte și să nu obții nimic din ea. Aia e, ai pierdut câteva ore. Dar o idee descoperită întâmplător îți poate schimba profesia, o investiție sau modul în care înțelegi o problemă importantă.

Asimetria este cea care contează: cost limitat, beneficiu potențial enorm.

Există și un mecanism psihologic care susține intuiția lui Taleb. În studiul Inspired by Distraction, Benjamin Baird și colegii săi au constatat că participanții care, după ce lucraseră la o problemă creativă, erau implicați într-o activitate simplă care permitea minții să rătăcească reveneau apoi cu rezultate mai bune. Cercetătorii au descris fenomenul drept incubație creativă.

Fenomenul apare și în viața profesională reală. Într-un studiu asupra scriitorilor și fizicienilor profesioniști, aproximativ o cincime dintre cele mai importante idei raportate de participanți apăruseră în timp ce aceștia făceau altceva și mintea lor rătăcea. Ideile respective nu erau considerate mai puțin creative sau importante decât cele apărute în timpul muncii propriu-zise.

Cercetările mai recente nu sugerează însă că orice visare cu ochii deschiși produce automat creativitate. Efectul depinde de context, de tipul problemei și de modul în care are loc perioada de incubație.

Taleb nu ne spune, de altfel, să fim leneși, ceva mai subtil: să nu confundăm activitatea vizibilă cu valoarea.

Există o diferență însă între timpul irosit prin inerție și timpul lăsat intenționat neocupat. Orele petrecute compulsiv pe rețele sociale nu devin automat „investiții” doar pentru că nu muncim, dar o plimbare lungă, lectura unei cărți alese din pură curiozitate, o conversație fără agendă sau câteva ore în care nu există nimic programat pot crea exact spațiul mental din care apar conexiunile neașteptate.

Uneori, cea mai bună utilizare a unei ore este să nu încerci să extragi ceva imediat din ea, pentru că adevărata eroare, în spiritul lui Taleb, nu este să pierzi din când în când timpul, ci să-ți organizezi atât de eficient viața, încât să nu mai lași loc pentru nimic din ceea ce nu ai putut prevedea.

Write comments...
symbols left.
Ești vizitator ( Sign Up ? )
ori postează ca „vizitator”
Loading comment... The comment will be refreshed after 00:00.

Be the first to comment.

 

Dacă apreciezi articolele SCIENTIA, sprijină site-ul cu o donație!