Cum se scrie corect: „ne mai văzând” sau „nemaivăzând”? Plus alte exemple similare cu adverbul „mai”
Cel mai adesea în cazul unor adjective precum „nemaivăzut” se scrie legat. Așadar, varianta corectă este „nemaivăzut”, nu „ne mai văzut”.
Alte exemple în care adverbul „mai” este „sudat” de celelalte particule sunt: nemaiîntâlnit, nemaipomenit sau nemaiauzit.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
Regula este ca rezultați în urma adăugării de prefixe să se scrie într-un singur cuvânt.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
Se spune „destul de mulți copii”, nu „destui de mulți copii”, dar „destui copii”. Ca adverb, „destul” este invariabil.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
Ce am putea înțelege din titlul celor de la Hotnews? Că Pentagonul a construit un panou în spațiu? Că l-a făcut pe Terra și l-a trimis apoi în spațiu, varianta mai probabilă?
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
Sunt anumite situații când multora nu le este clar dacă trebuie să folosească spațiu sau nu în scriere.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
Am fost curios să văd care este obiectivul învățământului în România. Așa că am mers la Legea învățământului (legea nr. 1 / 2011). Am trecut repede peste formulările uneori comice din primele trei articole (gen: „Misiunea asumată de lege este de formare, prin educație, a infrastructurii mentale a societății românești”) și am ajuns la articolul 4, care spune următoarele:
„Educația și formarea profesională a copiilor, a tinerilor și a adulților au ca finalitate principală formarea competențelor, înțelese ca ansamblu multifuncțional și transferabil de cunoștințe, deprinderi/abilități și aptitudini”.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
„Asertiv” este unul dintre cuvintele pe care le auzi des astăzi. O simplă căutare pe Internet te va duce la explicații complicate, adică un bla-bla obositor despre cum să fii, cum să te comporți, cum să te raportezi la ceilalți șamd.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
Dicționarele limbii române oferă mai multe definiții, dar cele mai multe sunt limitate, făcând termenul nefuncțional.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
Hybris [pronunțat „hübris” sau „hibris”] vine din greaca veche, „ὕβρις”. Astăzi dicționarele limbii române îl consemnează cu sensul de „mândrie nemăsurată a unui individ, supraapreciere în confruntarea cu destinul”, dar termenul are o evoluție interesantă de-a lungul istoriei.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
Simțul limbii se formează prin lecturi. Dar nu orice fel de lecturi, ci lecturi de calitate. Atunci când jurnalistul ajunge să scrie, fără să fi citit, scrie la întâmplare, cum este și în acest caz de folosire nenaturală a verbului „a eșua”.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
De când ne-am „procopsit” cu noul coronavirus, epidemia ne-a adus și un potop de noi termeni, care mai de care mai interesant!
Am aflat că atunci când păstrăm o distanță de 1-2 metri între noi se numește „distanțare socială” (în primă fază, până s-au reglat lucrurile un pic) sau, mai nou, „distanțare fizică”.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
După cum puteți observa în secțiunea scientia.ro dedicată dificultăților limbii române, limba română folosită de jurnaliști suferă de multe ori.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
În textele de mai jos, puteți vedea trei extrase, luate la întâmplare, de pe site-ul ziarului Adevărul. Sunt trei folosiri greșite ale substantivului expertiză.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.