Estonia. HartaÎn acest articol veţi putea citi o "radiografie" a Estoniei, aşa cum este realizată de Agenţia Centrală de Informaţii (CIA - The World Factbook). Găsiţi date despre geografie, populaţie, economie, guvernare, comunicaţii, transporturi, sistemul naţional de apărare etc.

Update: 16.03.2011

 


ESTONIA

DRAPEL

Estonia drapel steag



LOCALIZARE GEOGRAFICĂ

Estonia localizare geografica pozitie



HARTĂ

 

Estonia harta


ESTONIA. INTRODUCERE

GENERALITĂŢI: După secole de stăpânire daneză, suedeză, germană şi rusă, Estonia avea să îşi dobândească independenţa în anul 1918, dar doar ca să fie anexată cu forţa de URSS în 1940 – o acţiune nerecunoscută de către Statele Unite. Şi-a recăpătat mult râvnita libertate odată cu căderea blocului comunist din 1991. Ultimele plecări de contingente ruse de pe teritoriul estonian din 1994 au permis ţării să promoveze apropieri economice şi politice faţă de Vest. Ca urmare a acestui fapt, Estonia a aderat la Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) şi Uniunea Europeană în 2004.


ESTONIA. GEOGRAFIE

AŞEZARE GEOGRAFICĂ: Europa de Est, la graniţă cu Marea Baltică şi Golful Finlandei, între Letonia şi Rusia

COORDONATE GEOGRAFICE: 59 00 N, 26 00 E

REPERE GEOGRAFICE: Europa

SUPRAFAŢĂ:
:: TOTALĂ: 45,228 km2
:: LOCUL ÎN LUME: 132
:: USCAT: 42,388 km2
:: APĂ: 2,840 km2

LUNGIMEA GRANIŢELOR:
:: TOTAL: 633 km
:: ŢĂRILE VECINE: Letonia 343 km, Rusia 290 km

LUNGIMEA COASTEI: 3,794 km

DREPTURILE ASUPRA MĂRII:
:: MAREA TERITORIALĂ: 12 mile nautice
:: ZONA ECONOMICĂ EXCLUSIVĂ: limite fixate prin înţelegeri cu vecinele

CLIMAT: maritim; ierni umede, moderate; veri răcoroase

TERENUL: mlăştinos, zone de câmpii; plat în nordul ţării şi deluros în nord

ÎNĂLŢIMI:
:: CEL MAI JOS PUNCT: Marea Baltică 0 m
:: CEL MAI ÎNALT PUNCT: Suur Munamagi 318 m

RESURSE NATURALE: uleiuri din şisturi bituminoase, fosforit, elemente rare de pământ, lut, calcar, nisip, teren arabil, teren dolomită, noroi de mare

FOLOSIREA USCATULUI:
:: ARABIL: 12.05%
:: CULTURI PERMANENTE: 0.35%
:: ALTE FOLOSIRI: 87.6% (2005)

SUPRAFAŢA IRIGATĂ: 40 km2 (2003)

RESURSELE DE APĂ: 21.1 km3 (2005)

CANTITATEA DE APĂ EXTRASĂ:
:: TOTAL: 1.41 km3/an (56%/39%/5%)
:: PE CAP DE LOCUITOR: 1,060 m3/an (2002)

HAZARDURI NATURALE: în timpul primăverii există riscul inundaţiilor

MEDIU - PROBLEME CURENTE: poluarea aerului cu sulf emanat de plantele oleaginoase în urma arderilor centralelor din nord-est; cu toate acestea, cantitatea de poluanţi emişi în aer a scăzut  în mod constant – astfel încât emisiile din anul 2000 înregistrau cu 80% mai puţin faţă de anii ’80; cantitatea apei uzate ce poate fi deversată a ajuns în 2000 la nivelul unu faţă de 20 cât era în 1980; în legătură cu bazele unor noi puncte de purificarea apei – poluarea prin încărcarea apelor uzate a scăzut; Estonia este o ţară ce dispune de mai mult de 1.400 de lacuri naturale sau artificiale, dintre care, cele mai mici din agricultură par a avea nevoie de o atenţie mai specială; în anumite locaţii, apa de mare de coastă este poluată

MEDIU - ACORDURI INTERNAŢIONALE:
:: parte în următoarele acorduri
: Acordul cu privire la Poluarea Aerului, Acordul cu privire la Poluarea Aerului – Poluarea atmosferică cu oxidanţi, Acordul cu privire la Poluarea Aerului – Poluanţii organici persistenţi, Acordul cu privire la Poluarea Aerului – Sulf 85, Acordul cu privire la poluarea aerului – controlul privind emisiile de compuşi organici volatili (COV), Tratatul Antarcticii, Convenţia ONU pentru Biodiversitate, Acordul global pentru schimbările climatice, Protocolul de la Kyoto,  Acordul cu privire la depozitarea deşeurilor periculoase, Convenţia Naţiunilor Unite privind dreptul mării, Protocolul de la Montreal şi Convenţia de la Viena privind protecţia stratului de ozon, Convenţia internaţională pentru prevenirea poluării de către nave, Convenţia privind comerţul internaţional cu specii ale faunei şi florei sălbatice pe cale de dispariţie, Convenţia asupra zonelor umede, de importanţă internaţională
:: semnat, dar nu şi ratificat: niciunul din acordurile menţionate

Geografie – notă: terenul este în mare parte plat, mlăştinos, parţial împădurit, în zona de vecinătate a apei sunt mai mult de 1.500 de insule


ESTONIA. POPULAŢIA

POPULAŢIA:
1.282.963 (conform estimărilor pentru iulie 2011)
:: LOCUL ÎN LUME: 154

STRUCTURA PE VÂRSTE:
:: 0-14 ANI: 15.1% (99.919 băieţi / 94.066 fete)
:: 15-64 ANI: 67.2% (410.132 bărbaţi / 451.736 femei)
:: 65 DE ANI ŞI PESTE: 17.7% (74.803 bărbaţi / 152.307 femei) (estimare 2011)

VÂRSTA MEDIE:

:: TOTAL: 40.5 ani
:: BĂRBAŢI: 37 ani
:: FEMEI: 43.9 ani (estimare 2011)

RATA DE CREŞTERE DEMOGRAFICĂ: -0.641% (estimare 2011)
:: LOCUL ÎN LUME: 227

RATA NATALITĂŢII: 10.45 naşteri / 1,000 locuitori (estimare 2011)
:: LOCUL ÎN LUME: 184

RATA MORTALITĂŢII: 13.55 morţi/1,000 locuitori (estimare pentru iulie 2011)
:: LOCUL ÎN LUME: 20

RATA EMIGRAŢIEI: -3.31 emigranţi/1,000 locuitori (estimare 2011)
:: LOCUL ÎN LUME: 179

URBANIZARE:
:: POPULAŢIA URBANĂ: 69% din totalul populaţiei (2010)
:: RATA URBANIZĂRII: 0.1% rată anuală de creştere (estimare pentru ciclul 2010 – 2015)

RAPORTUL DINTRE SEXE:
:: LA NAŞTERE: 1.063 băieţi / fete
:: SUB 15 ANI: 1.06 bărbaţi / femei
:: 15-64 ANI: 0.91 bărbaţi / femei
:: 65 DE ANI ŞI PESTE: 0.49 bărbaţi / femei
:: TOTAL POPULAŢIE: 0.84 bărbaţi / femei (estimare 2011)

RATA MORTALITĂŢII INFANTILE:

:: POPULAŢIA TOTALĂ: 7.06 decese / 1.000 nou-născuţi
:: LOCUL ÎN LUME: 167
:: BĂRBAŢI: 8.21 decese / 1.000 nou-născuţi
:: FEMEI: 5.85 decese / 1.000 nou-născuţi (estimare 2011)

SPERANŢA DE VIAŢĂ LA NAŞTERE:
:: POPULAŢIA TOTALĂ: 73.33 ani
:: LOCUL ÎN LUME: 119
:: BĂRBAŢI: 68.02 ani
:: FEMEI: 78.97 ani (estimare 2011)

RATA FERTILITĂŢII: 1.44 copii născuţi / femeie (estimare 2011)
:: LOCUL ÎN LUME: 195

HIV / SIDA - RATA DE RĂSPÂNDIRE ÎN RÂNDUL ADULŢILOR: 1.2% (estimare 2009)
:: LOCUL ÎN LUME: 42

PERSOANE CU HIV / SIDA: 9,900 (estimare 2009)
:: LOCUL ÎN LUME: 97

DECESE CAUZATE DE HIV: mai puţin de 500 (estimare 2009)
:: LOCUL ÎN LUME:97

NAŢIONALITATE:
substantiv: estonian (-ă), estonieni
adjectiv: estonian

GRUPURI ETNICE: estonieni 68.7%, ruşi 25.6%, ucrainieni 2.1%, belaruşi 1.2%, finlandezi 0.8%, alţii 1.6% (conform recensământului din 2008)

RELIGIE: evanghelică luterană 13.6%, ortodoxă 12.8%, alţi creştini (incluzând aici: metodişti, adventişti de ziua a şaptea, romano-catolici, penticostali) 1.4%, neafiliaţi 34.1%, alţii şi nespecificaţi 32%, atei 6.1% (conform recensământului din 2000)

LIMBĂ: estoniana (oficială) 67,3%, rusa 29.7%, alta 2.3%, necunoscută 0.7% (conform recensământului din 2000)

ALFABETIZARE:
:: DEFINIRE: populaţia de peste 15 ani poate să scrie şi să citească
:: TOTAL: 99.8%
:: BĂRBAŢI: 99.8%
:: FEMEI: 99.8% (conform recensământului din 2000)

NUMĂR ANI ŞCOLARIZARE:
:: TOTAL: 16 ani
:: BĂRBAŢI: 15 ani
:: FEMEI: 17 ani (2008)

CHELTUIELI CU EDUCAŢIA: 5% din PIB (2007)
:: LOCUL ÎN LUME: 68


ESTONIA. GUVERNAREA


NUMELE ŢĂRII:
:: FORMA CONVENŢIONALĂ LUNGĂ: Republica Estonia
:: FORMA CONVENŢIONALĂ SCURTĂ: Estonia
:: FORMA LOCALĂ LUNGĂ: Eesti Vabariik
:: FORMA LOCALĂ SCURTĂ: Eesti
:: FOSTĂ: Republica Sovietică Socialistă Estonia

FORMA DE GUVERNĂMÂNT: republică parlamentară

CAPITALA:
:: NUME: Tallin
:: COORDONATE GEOGRAFICE: 59 26 N, 24 43 E
:: TIMPUL UTC: + 2 (la fel ca Bucureştiul)
:: ORA DE VARĂ: plus o oră, începe cu ultima duminică din martie şi se încheie cu ultima duminică din octombrie

DIVIZIUNI ADMINISTRATIVE: 15 judeţe (maakonnad, singular - maakond); Harjumaa (Tallinn), Hiiumaa (Kardla), Ida-Virumaa (Johvi), Jarvamaa (Paide), Jogevamaa (Jogeva), Laanemaa (Haapsalu), Laane-Virumaa (Rakvere), Parnumaa (Parnu), Polvamaa (Polva), Raplamaa (Rapla), Saaremaa (Kuressaare), Tartumaa (Tartu), Valgamaa (Valga), Viljandimaa (Viljandi), Vorumaa (Voru)
notă – judeţele enunţate mai sus au reşedinţa de judeţ în paranteză

INDEPENDENŢĂ:
20 august 1991 (independenţa faţă de URSS)

ZIUA NAŢIONALĂ: Ziua independenţei – 24 februarie (1918); notă – 24 februarie 1918 reprezintă data la care Estonia şi-a declarat independenţa faţă de Rusia Sovietică; 20 august 1991 – faţă de URSS

CONSTITUŢIA: adoptată la 28 iunie 1992

SISTEMUL JURIDIC: bazat pe sistemul de legi civile; acceptă jurisdicţia Curţii Internaţionale de Justiţie, însă cu rezerve

SISTEMUL DE VOT: sufragiu universal pentru toţi cetăţenii estonieni care au împlinit vârsta de 18 ani în ziua alegerilor

PUTEREA EXECUTIVĂ:
:: ŞEFUL STATULUI: Preşedintele Toomas Hendrik ILVES (din 9 octobrie 2006)
:: ŞEFUL GUVERNULUI: Prim-Ministrul Andrus ANSIP (din 12 aprilie 2005)
:: CABINETUL: miniştrii numiţi de primul-ministru şi instituţionalizaţi de Parlament
:: ALEGERI: preşedintele este ales de către Parlament pentru un mandat de 5 ani (eligibil pentru un al doilea mandat); în cazul în care un candidat nu reuşeşte să adune două treimi din totalul voturilor după 3 runde de balotaj – atunci este nevoie de un corp electoral (format din Parlament şi consilieri locali) care va fi nevoit să aleagă între primii doi cei mai bine poziţionaţi în urma voturilor; ultimele alegeri consumate: 23 septembrie 2006 (următoarele programate: toamna anului 2011); primul-ministru este numit de către Preşedinte şi necesită aprobarea Parlamentului 
:: REZULTATUL ALEGERILOR: Toomas Hendrik ILVES este ales preşedinte la 26 septembrie 2006 de către o comisie de 345 de membrii; ILVES a obţinut 174 de voturi faţă de 162 cât a realizat contracandidatul său Arnold RUUTEL; 9 voturi invalidate sau rămase fără opţiune exprimată

PUTEREA LEGISLATIVĂ:
Parlament unicameral sau Riigikogu (101 locuri; membrii sunt aleşi prin vot popular pentru a servii un mandat de 4 ani)
:: ALEGERI: ultimele înregistrate: 4 martie 2007 (următoarele prevăzute: martie 2011)
:: REZULTATELE ALEGERILOR: procente de voturi pe partide: Partidul Reformist Estonian 27.8%, Partidul de Centru din Estonia 26.1%, Uniunea Pro Patria şi Res Publica 17.9%, Partidul Social Democrat 10.6%, Verzii estonieni 7.1%, Uniunea Populară estoniană 7.1%, alţii 5%; locuri pe partide: Partidul Reformist Estonian 31, Partidul de Centru din Estonia 28, Uniunea Pro Patria şi Res Publica 19, Partidul Social Democrat 9, Verzii estonieni 6, independenţi 8

PUTEREA JUDECĂTOREASCĂ: Curtea Supremă (preşedintele este numit pe viaţă de Parlament)

PARTIDE POLITICE ŞI LIDERI: Partidul de Centru din Estonia (Keskerakond) [Edgar SAVISAAR]; Verzii estonieni (Rohelised) [Marek STRANDBERG]; Uniunea Populară estoniană (Rahvaliit) [Andrus BLOK]; Partidul Reformist Estonian (Reformierakond) [Andrus ANSIP]; Partidul Social Democrat [Sven MIKSER]; Uniunea Pro Patria şi Res Publica (Isamaa je Res Publica Liit) [Mart LAAR]

PARTICIPAREA LA ORGANIZAŢII INTERNAŢIONALE: Grupul Australia, BA, BIS, CBSS, CE, EAPC, EBRD, EIB, EMU, ESA (stat cooperant), UE, FAO, IAEA, IBRD, ICAO, ICCt, ICRM, IDA, IFC, IFRCS, IHO, ILO, IMF, IMO, Interpol, IOC, IOM, IPU, ISO, ITSO, ITU, ITUC, MIGA, NATO, NIB, NSG, OAS (observator), OECD, OPCW, OSCE, PCA, Convenţia Schengen, ONU, UNCTAD, UNESCO, UNHCR, UNTSO, UPU, WCO, WHO, WIPO, WMO, WTO

DESCRIERE DRAPEL: trei benzi orizontale egale de albastru (sus), negru (mijloc) şi alb (jos); sunt multe interpretări cu referire la culorile drapelului; albastru ar însemna credinţa, loialitatea şi devotamentul cât şi amintirea cerului, mării şi lacurilor ţării; negrul ar simboliza pământul, trecutul dureros şi suferinţele îndurate de estonieni; albul ar face trimitere la nesfârşita căutare a iluminării şi virtuţii – reprezentând totodată culoarea scoarţei de mesteacăn şi zăpada ori nopţile de vară luminate de soarele de miază-noapte

IMNUL NAŢIONAL:
:: NUME: “Pământul meu natal, Onoarea mea şi Bucuria” sau "Mu isamaa, mu onn ja room"
:: VERSURI ŞI MUZICA: Johann Voldemar JANNSEN/Fredrik PACIUS
notă – adoptat în 1920, imnul avea să fie interzis între 1940 şi 1990 cât timp Estonia s-a aflat sub ocupaţie sovietică; acest imn, folosit în Estonia din 1869, împarte aceeaşi linie melodică cu imnul Finlandei, dar având versuri diferite


ESTONIA. ECONOMIA

ECONOMIA. GENERALITĂŢI: Estonia, o ţară ce a aderat la UE în 2004, dispune de o modernă economie de piaţă şi înregistrează una din cele mai mari procente în ceea ce priveşte venitul pe cap de locuitor raportat la zona regiunii Baltice şi Europa centrală.  Guvernele ce s-au succedat la cârma ţării au căutat o liberalizare a pieţei, promovând în aceeaşi măsură o agendă economică cu viziuni pro-afaceri, ezitând în a se lansa în reforme drastic pe piaţă. Actualul Guvern a urmărit politici fiscale sănătoase ce au avut pe cale de consecinţă un buget echilibrat şi o datorie publică foarte mică. Totodată, economia beneficiază de un puternic sector electronic şi de telecomunicaţii, dar şi de legături puternice cu ţări precum: Finlanda, Suedia şi Germania.

Prioritatea Tallin-ului a fost fără îndoiala o susţinere a ratei de creştere cu o medie de 8 procente pe an, între 2003 şi 2007. Întocmai precum majoritatea ţărilor din ultimii ani, economia Estoniei s-a văzut pusă în situaţia de a scădea din cauza crizei economice globale intrând în recesiune la mijlocul lui 2008, în principal din cauza unei cereri mai mici la nivel de investiţii şi consum. PIB-ul a scăzut cu 15 procente în 2009 – fiind printre cele mari scăderi. Exporturile crescânde spre Suedia şi Finlanda au readus însă economia pe un trend ascendent în 2010, dar cu toate acestea, şomajul se menţine peste 17%. Estonia a aderat la OECD în decembrie 2010 şi a adoptat moneda unică europeană la 1 ianuarie 2011.

PIB (RAPORTAT LA PARITATEA PUTERII DE CUMPĂRARE):
24.65 miliarde dolari (estimare 2010)
24.07 miliarde dolari (estimare 2009)
27.96 miliarde dolari (estimare 2008)
:: LOCUL ÎN LUME: 113
Notă – datele sunt în dolari americani cu un curs valutar raportat la 2010

PIB (RAPORTAT LA RATA OFICIALĂ DE SCHIMB):
18.8 miliarde dolari (estimare 2010)

PIB - RATA REALĂ DE CREŞTERE:
2.4% (estimare 2001)
-13.9% (estimare 2009)
-5.1% (estimare 2008)
:: LOCUL ÎN LUME: 143

PIB PE CAP DE LOCUITOR:
19,000 dolari (estimare 2010)
18,500 dolari (estimare 2009)
21.450 dolari (estimare 2008)
:: LOCUL ÎN LUME: 63

PIB - PONDEREA SECTOARELOR DE ACTIVITATE:
:: AGRICULTURĂ: 2.5%
:: INDUSTRIE: 28.7%
:: SERVICII: 68.8% (estimare 2010)

FORŢA DE MUNCĂ (NOMINAL):
688,000 (estimare 2010)
:: LOCUL ÎN LUME: 150

FORŢA DE MUNCĂ PE SECTOARE ECONOMICE:

:: AGRICULTURĂ: 2.8%
:: INDUSTRIE: 22.7%
:: SERVICII: 74.5 (2008)

RATA ŞOMAJULUI:
17.5% (estimare 2010)
13.8% (estimare 2009)
:: LOCUL ÎN LUME: 158

POPULAŢIA SUB LIMITA SĂRĂCIEI: 19.7% (2008)

VENITUL SAU CONSUMUL PE GOSPODĂRIE ÎN FUNCŢIE DE COTA PROCENTUALĂ:
:: CEL MAI MIC 10%: 2.7%
:: CE MAI MARE 10%: 27.7% (2004)

DISTRIBUŢIA VENITULUI FAMILIAL - INDEXUL GINI:
31.4 (2009)
37 (1999)
:: LOCUL ÎN LUME: 105

DATORIA PUBLICĂ:
7.7% din PIB (estimare 2010)
7.1% din PIB (estimare 2010)
:: LOCUL ÎN LUME: 125

RATA INFLAŢIEI:
2.4% (estimare 2010)
0.2% (2009)
:: LOCUL ÎN LUME: 63

RATA MEDIE A DOBÂNZILOR BĂNCILOR COMERCIALE:
9.39% (estimare 31 decembrie 2009)
8.55% (estimare 31 decembrie 2008)
:: LOCUL ÎN LUME: 108

MASA MONETARĂ ÎN SENS RESTRÂNS - M1:
5.345 miliarde dolari (estimare 31 decembrie 2010)
5.822 miliarde dolari (estimare 31 decembrie 2009)
:: LOCUL ÎN LUME: 85

MASA MONETARĂ ÎN SENS LARG - M3:
10.7 miliarde dolari (estimare 31 decembrie 2010)
11.37 miliarde dolari (estimare 31 decembrie 2009)
:: LOCUL ÎN LUME: 98

VALOAREA CREDITELOR INTERNE:
18.94 miliarde dolari (estimare 31 decembrie 2010)
20.32 miliarde dolari (estimare 31 decembrie 2009)
:: LOCUL ÎN LUME: 80

VALOAREA DE PIAŢĂ A ACŢIUNILOR TRANZACŢIONATE PUBLIC PE BURSĂ:
2.654 miliarde dolari (estimare 31 decembrie 2009)
1.950 miliarde dolari (estimare 31 decembrie 2008)
6.037 miliarde dolari (estimare 31 decembrie 2007)
:: LOCUL ÎN LUME: 95

AGRICULTURA - PRODUSE: cereale, cartofi, legume, produse animaliere şi lactate; peşte

INDUSTRIE: produse de inginerie, electronice, lemn şi produse din lemn, textile, tehnologia informaţiei, telecomunicaţii

RATA DE CREŞTERE A PRODUCŢIEI INDUSTRIALE: 10% (estimare 2010)
:: LOCUL ÎN LUME: 19

ELECTRICITATEA - PRODUCŢIE: 8.779 miliarde KWh (estimare 2009)
:: LOCUL ÎN LUME: 95

ELECTRICITATEA - CONSUM: 7.08 miliarde KWh (estimare 2009)
:: LOCUL ÎN LUME: 98

PETROL - PRODUCŢIE: 7.600 barili/zi (estimare 2009)
:: LOCUL ÎN LUME: 88

PETROL - CONSUM: 30.000 barili/zi (estimare 2009)
:: LOCUL ÎN LUME: 113

PETROL - EXPORTURI: 7.280 barili/zi (estimare 2009)
:: LOCUL ÎN LUME: 96

PETROL - IMPORTURI: 30.590 barili/zi (estimare 2009)
:: LOCUL ÎN LUME: 98

GAZE NATURALE - PRODUCŢIE: 0 m3 (estimare 2009)
:: LOCUL ÎN LUME: 199

GAZE NATURALE - CONSUM: 1.02 miliarde m3 (estimare 2009)
:: LOCUL ÎN LUME: 89

GAZE NATURALE - EXPORTURI:
0 m3 (estimare 2009)
:: LOCUL ÎN LUME: 61

GAZE NATURALE - IMPORTURI:
1.02 miliarde m3 (estimare 2009)
:: LOCUL ÎN LUME: 55

BALANŢA CONTURILOR CURENTE:
265 milioane dolari (estimare 2010)
898 milioane dolari (estimare 2009)
:: LOCUL ÎN LUME: 55

EXPORTURI:
11.5 miliarde dolari (estimare 2010)
9.05 miliarde dolari (estimare 2009)
:: LOCUL ÎN LUME: 82

EXPORTURI - BUNURI: echipamente electrice şi de maşini 21%, prelucrarea lemnului şi a produselor din lemn 9%, metale 9%, mobilier 7%, vehicule şi piese de schimb 5%, produse alimentare şi băuturi 4%, textile 4% materiale din plastic 3%

EXPORTURI - STATE PARTENERE: Finlanda 18.57%, Suedia 12.52%, Letonia 9.51%, Rusia 9.33%, Germania 6.09%, Lituania 4.76%, SUA 4.26% (2009)

IMPORTURI:
12.17 miliarde dolari (estimare 2010)
10.16 miliarde dolari (estimare 2010)
:: LOCUL ÎN LUME: 84

IMPORTURI - BUNURI: echipamente electrice şi de maşini 22%, combustibili minerali 18%, produse chimice 3%, produse alimentare 6%, materiale din plastic 6%, textile 5%

IMPORTURI - STATE PARTENERE: Finlanda 14.52%, Lituania 10.84%, Letonia 10.47%, Germania 10.33%, Rusia 8.59%, Suedia 8.34%, Polonia 5.63% (2009)

REZERVELE VALUTARE ŞI REZERVA DE AUR:
3.641 miliarde dolari (estimare 31 decembrie 2010)
3.981 miliarde dolari (estimare 31 decembrie 2009)
:: LOCUL ÎN LUME: 85

DATORIA EXTERNĂ:
25.13 miliarde dolari (estimare 31 decembrie 2010)
25.56 miliarde dolari (estimare 31 decembrie 2009)
:: LOCUL ÎN LUME: 67

VALOAREA INVESTIŢIILOR STRĂINE DIRECTE - PESTE HOTARE:
7.134  miliarde dolari (estimare 31 decembrie 2010)
6.534 miliarde dolari (estimare 31 decembrie 2009)
:: LOCUL ÎN LUME: 54

CURSUL VALUTAR: kroon (EEK) pe dolar american - 11.8 (2010), 11.232 (2009), 10.7 (2008), 11.535 (2007), 12.473 (2006)
Notă – Estonia a adoptat euro la 1 ianuarie 2011


ESTONIA. TELECOMUNICAŢII


POSTURI TELEFONICE FIXE ÎN UZ: 492.800 (2009)
:: LOCUL ÎN LUME: 98

ABONAŢI LA SERVICIILE DE TELEFONIE MOBILĂ:
2.72 milioane (2009)
:: LOCUL ÎN LUME: 117

SERVICIILE DE TELEFONIE:
:: GENERALITĂŢI: investiţiile străine sub formă de asociaţii de afaceri au îmbunătăţit foarte mult serviciile de telefonie – asigurând o gamă largă şi de calitate în serviciile de voce, date şi internet
:: INTERN: sisteme de cablu pe fibră optică substanţiale - transportă telefon, televiziune şi trafic radio sub o platformă digitală; serviciile de internet sunt disponibile; majoritatea şcolilor şi bibliotecilor sunt conectate la internet; o mare parte a populaţiei îşi plăteşte dările prin intermediul internetului; de asemenea, Estonia a experimentat şi votul online utilizat în alegerile locale din 2005
:: INTERNAŢIONAL: prefix – 372; cabluri de fibră optică spre Finlanda, Suedia, Letonia şi Rusia oferă pachete de servicii de comutare la nivel mondial; 2 switch-uri internaţionale se găsesc în Tallin

MASS-MEDIA - AUDIOVIZUALUL:
compania publică de televiziune estoniană, Eesti Rahvusringhaaling (ERR) operează 2 posturi de televiziune naţionale; canalele de televiziune private sunt în plină expansiune; o gamă largă de posturi sunt îndreptate spre vorbitorii de limbă rusă; o mare penetrare a serviciilor prin cablu astfel încât mai mult de jumătate din gospodăriile estoniene beneficiază de acestea; ERR opereayă 4 posturi de radio în timp ce posturile private sunt în expansiune atât la nivel naţional, regional cât şi local.

CODUL INTERNET DE ŢARĂ: .ee

NUMĂRUL DE COMPUTERE CONECTATE LA INTERNET:
729,534 (2010)
:: LOCUL ÎN LUME: 48

NUMĂRUL UTILIZATORILOR DE INTERNET:
971,700 (2009)
:: LOCUL ÎN LUME: 102


ESTONIA. TRANSPORTURI

AEROPORTURI: 19 (2010)
:: LOCUL ÎN LUME: 136

AEROPORTURI - CU PISTE PAVATE:

:: TOTAL: 13
:: PESTE 3.047 M: 2
:: 2.438 - 3.047 M: 7
:: 1.524-2.437 M: 2
:: SUB 914 M: 2 (2010)

AEROPORTURI - CU PISTE NEPAVATE:
:: TOTAL: 6
:: 1524 – 2.437: 2
:: 914 - 1.523 M: 1
:: SUB 914 M: 3 (2010)

HELIPORTURI: 1 (2010)

CONDUCTE DE GAZ ŞI PETROL: 859 km conducte gaz (2009)

CĂI FERATE:
:: TOTAL: 1,196 km
:: LOCUL ÎN LUME: 86
:: ECARTAMENT MARE: 1,196 km 1.520 m/1.524-m ecartament (131 km electrificaţi)

ŞOSELE:
::TOTAL: 58,034 km
::LOCUL ÎN LUME: 77
:: ASFALTATE: 34,936 km (incluzând 104 km drumuri expres)
:: NEASFALTATE: 23,098 km (2009)

CĂI NAVIGABILE: 520 km (din care 320 km sunt navigabili pe durata anului) (2010)
:: LOCUL ÎN LUME: 84

MARINA COMERCIALĂ:
:: TOTAL: 24
:: LOCUL ÎN LUME: 94
:: DUPĂ TIP: cargobot 4, tanc chimic 1, cargou de pasageri 17, tanc petrolier 2
:: ÎNREGISTRATE ÎN ALTE ŢĂRI: 77 (Antigua şi  Barbuda 20, Belize 1, Cambodgia 1, Cipru 7, Republica Dominicană 6, Finlanda 2, Letonia 4, Malta 16, fosta Antilla Olandeză 1, Norvegia 1, Sfinţii Kitts şi Nevis 3, Sfântul Vincent şi Grenadinele 10, Sierra Leone 1, Suedia 3, Venezuela 1) (2010)

PORTURI: Kuivastu, Kunda, Muuga, Parnu Reid, Sillamae, Tallinn


ESTONIA. SISTEMUL DE APĂRARE NAŢIONALĂ

CATEGORII DE FORŢE: Forţele de Apărare Estoniene: Forţele terestre, navale, aeriene (Eesti Ohuvagi), Alianţa pentru Apărare a Voluntarilor (Kaitseliit, KL) (2010)

SERVICIUL MILITAR - VÂRSTĂ ŞI OBLIGATIVITATE: vârsta pentru serviciul militar: 16 – 60 ani, obligatoriu pentru cei între 18 – 27 ani; serviciul durează de regulă între 8 şi 11 luni (2009)

PERSONALUL DISPONIBIL PENTRU SERVICIUL MILITAR:
:: BĂRBAŢI CU VÂRSTA ÎNTRE 16-49 ANI: 291,801
:: FEMEI CU VÂRSTA ÎNTRE 16-49 ANI: 302,696 (estimare 2010)

PERSONALUL APT PENTRU SERVICIUL MILITAR:
:: BĂRBAŢI CU VÂRSTA ÎNTRE 16-49 ANI: 210,854
:: FEMEI CU VÂRSTA ÎNTRE 16-49 ANI: 251,185 (estimare 2010)

PERSONALUL CARE ATINGE ANUAL VÂRSTA CORESPUNZĂTOARE SERVICIULUI MILITAR:
:: BĂRBAŢI: 6,668
:: FEMEI: 6,309 (estimare 2010)

CHELTUIELI CU SISTEMUL DE APĂRARE (PROCENT DIN PIB): 2% din PIB (estimare 2005)
:: LOCUL ÎN LUME: 72


ESTONIA. PROBLEME TRANSNAŢIONALE

DISPUTE – INTERNAŢIONALE: În 2005, Rusia a amintit de semnăturile din 1996 cu privire la frontierele cu Estonia, mai degrabă decât să cadă de acord cu deja pregătita declaraţie unilaterală a Estoniei despre ocupaţia sovietică şi pierderile teritoriale; Rusia cere o mai bună relaţie a guvernului estonian cu cetăţenii vorbitori de rusă; grupuri de cetăţeni estonieni  continuă să preseze asupra realinierii frontierelor la nivelul stabilit în 1920 prin Tratatul de Pace de la Tartu, ce ar reuni cu ţara mamă, Estonia, ceea ce acum se numeşte divizata comunitate etnică Setu şi părţi ale regiunii Narva; ca parte a UE şi ca frontieră externă a acestei organizaţii, Estonia este obligată să implementeze cu stricteţe măsurile prevăzute pentru frontiera cu Federaţia Rusă. 

DROGURI ILEGALE: Estonia devine un producător tot mai mare de droguri sintetice; punct important de transbordare navală pentru canabis, cocaină, opium şi droguri sintetice de la aderarea la UE şi Acordul Schengen; potenţialul ridicat de spălare de bani cu trimiteri spre crima organizată şi traficul de droguri - o problemă apăsătoare – aşa cum sunt şi sectorul pariurilor şi deturnarea de fonduri; consum mare de opiacee şi ecstasy.

 

Write comments...
symbols left.
You are a guest ( Sign Up ? )
or post as a guest
Loading comment... The comment will be refreshed after 00:00.

Be the first to comment.