Egipt. HartaÎn acest articol veţi putea citi o "radiografie" a Egiptului, aşa cum este realizată de Agenţia Centrală de Informaţii (CIA - The World Factbook). Găsiţi date despre geografie, populaţie, economie, guvernare, comunicaţii, transporturi, sistemul naţional de apărare etc.

Update: 23.03.2011

 

EGIPT

DRAPEL

 

 

Egipt drapel steag

 

LOCALIZARE GEOGRAFICĂ

Egipt localizare pozitie geografica

HARTĂ

 

Egipt harta


EGIPT. INTRODUCERE

GENERALITĂŢI:
Regularitatea şi bogăţia revărsărilor Nilului, cuplate cu o oarecare semi-izolare determinată de deşerturile din partea de est şi de vest, au condus la dezvoltarea uneia din cele mai importante civilizaţii ale lumii. Un regat unificat apărut aproximativ în anul 3200 î.Hr şi o serie de dinastii au domnit în Egipt pentru următoarele 3 milenii. Ultima dinastie nativă a aparţinut Perşilor în anul 341 d.Hr., fiind înlocuită ulterior cu cea a Grecilor, Romanilor şi Bizantinilor. Islamul şi limba arabă au fost introduse de arabi în sec. al VII-lea, domnia lor durând şase secole.

O grupare militară locală denumită „Mamelucii” au preluat controlul prin anul 1250 şi au continuat să guverneze  şi după cucerirea Egiptului de către otomani în 1517. În urma finalizării canalului Suez în 1869, Egiptul a devenit un centru important de transport, îndatorându-se însă foarte mult. Aparent, pentru a-şi proteja investiţiile, Marea Britanie a preluat controlul guvernului din Egipt în 1882, dar supunerea faţă de  Imperiul Otoman a continuat până în 1914.

În 1922, Egiptul îşi obţine parţial independenţa de sub Marea Britanie, pentru ca în anul 1952 să îşi  dobândească suveranitatea deplină odată cu înlăturarea monarhiei britanice. Finalizarea marelui dig Aswan High în 1971 şi crearea lacului Nasser au diminuat din influenţa Nilului asupra agriculturii şi sistemului ecologic al Egiptului. Creşterea rapidă a populaţiei (cea mai mare din lumea arabă), terenurile arabile limitate şi dependenţa de Nil sunt probleme pe care Egiptul trebuie să le rezolve, deşi guvernul a implementat o serie de reforme şi investiţii masive în comunicaţii şi infrastructură.


EGIPT. GEOGRAFIE

AŞEZARE GEOGRAFICĂ: Nordul Africii, cu ieşire la Marea Mediterana între Libia şi Făşia Gaza şi la Marea Roşie la nord de Sudan, incluzând Peninsula Sinai din Asia.

COORDONATE GEOGRAFICE: 27 00 N, 30 00 E

REPERE GEOGRAFICE:
Africa

SUPRAFAŢĂ:

::TOTALĂ: 1.001.450 km²
::LOCUL ÎN LUME: 30
::USCAT: 995.450 km²
::APĂ: 6.000  km²

SUPRAFAŢĂ COMPARATIVĂ: aproximativ mărimea triplată a statului New Mexico.

LUNGIMEA GRANIŢELOR:
::TOTAL: 2,665 km²
::ŢĂRILE VECINE: : Fâşia Gaza 11 km, Israel 266 km, Libia 1.115 km, Sudan 1.273 km

LUNGIMEA COASTEI:
2.450 km

DREPTURILE ASUPRA MĂRII:
::MAREA TERITORIALĂ: 12 Mm
::ZONA CONTIGUĂ: 24 Mm
::ZONA ECONOMICĂ EXCLUSIVĂ: 200 Mm
::PLATFORMA CONTINENTALĂ: 200 m adâncime sau până la adâncimea exploatării

CLIMAT: deşert, veri calde şi uscate cu ierni moderate

TERENUL: platou vast de deşert întrerupt de valea şi delta Nilului 

ÎNĂLŢIMI:
::CEL MAI JOS PUNCT: Depresiunea Qattara -133 m
::CEL MAI ÎNALT PUNCT: Muntele Ecaterina 2.629 m

RESURSE NATURALE: Petrol, gaze naturale, oxid de fier, fosfaţi, mangan, calcar, gips, talc, azbest, plumb, elemente rare ale pământului, zinc.

FOLOSIREA USCATULUI:
::ARABIL: 2,92%
::CULTURI PERMANENTE: 0,5%
::ALTE CULTURI: 96,58%(2005)

SUPRAFAŢA IRIGATĂ: 34.220 km² (2003)

RESURSELE DE APĂ: 86,8 km³ (1997)

CANTITATEA DE APĂ EXTRASĂ:
::TOTAL: 68,3 km³/an (8%/6%/86%)
::PE CAP DE LOCUITOR: 923 m³/an (2000)


HAZARDURI NATURALE: secete periodice; cutremure frecvente; viituri; alunecări de teren; vânturi calde, uscate, cu nisip care apar primăvara; furtuni de praf; furtuni de nisip;

MEDIU – PROBLEME CURENTE:
terenuri agricole în pierdere din cauza urbanizării şi a nisipurilor antrenate de vânt; creşterea salinităţii solului sub digul Aswan High; deşertificarea; poluarea cu petrol ameninţă recifurile de corali, plajele şi habitatele marine; alte poluări ale apei cu pesticide din agricultură; efluenţi industriali şi canalizări brute; resurse de apă dulce limitate, departe de Nil, care constituie singura sursă de apă perenă; creşterea rapidă a populaţiei suprasolicită resursele naturale.

MEDIU – ACORDURI INTERNAŢIONALE:

:: parte în: Biodiversitate, Schimbări Climatice, Protocolul pentru Schimbări Climatice de la Kyoto, Deşertificare, Specii Periclitate, Modificări asupra mediului, Deşeuri Periculoase, Convenţia cu privire la Dreptul Mării, Convenţia privind prevenirea poluării marine cu deşeuri şi alte materiale, Protecţia Stratului de Ozon, Poluarea cauzată de nave, Esenţe de lemn tropical 83, Esenţe de lemn tropical 94, Zone Mlăştinoase;
:: semnate dar neratificate: nici unul dintre acordurile menţionate
Notă: controlează Peninsula Sinai, numai podul de pământ dintre Africa şi restul Emisferei de Est; controlează Canalul Suez, care leagă Oceanul Indian de Marea Mediterană; mărimea ţării şi juxtapunerea cu Israel, joacă un rol important în geopolitica Orientului Mijlociu; dependenţa de vecinii din amonte; rol important în problemele legate de bazinul Nilului; probleme privind afluxul de refugiaţi;


EGIPT. POPULAŢIA

POPULAŢIA: 82.079.636 (iulie 2011)
::LOCUL ÎN LUME: 15

STRUCTURA PE VÂRSTE:
::0-14 ANI: 32,7% (băieţi 13,725,282/fete 13,112,157)
::15-64 ANI: 62,8% (bărbaţi 26,187,921/femei 25,353,947)
::65 DE ANI ŞI PESTE: 4,5% (bărbaţi 1,669,313/femei2,031,016) (2011)

VÂRSTA MEDIE:
:: TOTAL: 24,3 ani
::BĂRBAŢI: 24 ani
::FEMEI: 24,6 ani (2011)

RATA DE CREŞTERE DEMOGRAFICĂ: 1,96% (2011)
::LOCUL ÎN LUME: 57

RATA NATALITĂŢII: 24,63 nou-născuţi/1,000 locuitori (2011)
::LOCUL ÎN LUME: 65

RATA MORTALITĂŢII: 4,82 morţi/1.000 locuitori (iulie 2011)
::LOCUL ÎN LUME: 193

RATA EMIGRAŢIEI: -0,21 emigranţi/1.000 locuitori (2011)
::LOCUL ÎN LUME: 124

URBANIZARE:
::POPULAŢIA URBANĂ: 43,4% din populaţia totală (2010)
::RATA URBANIZĂRII: 2,1% ritmul anual de creştere (2010-15)

ORAŞE PRINCIPALE – POPULAŢIE: CAIRO (capitala) 10,902 milioane; Alexandria 4,387 milioane (2009)

RAPORTUL DINTRE SEXE:
::LA NAŞTERE: 1,05 băieţi/fete
::SUB 15 ANI: 1,05 băieţi/fete
::15-64 ANI: 1,03 bărbaţi/femei
::65 DE ANI ŞI PESTE: 0,83 bărbaţi/femei
::TOTAL POPULAŢIE: 1,03 bărbaţi/femei (2011)

RATA MORTALITĂŢII INFANTILE:
::POPULAŢIA TOTALĂ: 25,2 morţi/1.000 nou-născuţi vii
::LOCUL ÎN LUME: 81
::BĂRBAŢI: 26,8 morţi/1.000 nou-născuţi vii
::FEMEI: 23,52 morţi/1.000 nou-născuţi vii (2011)

SPERANŢA DE VIAŢĂ LA NAŞTERE:
::POPULAŢIA TOTALĂ: 72,66 ani
::LOCUL ÎN LUME: 124
::BĂRBAŢI: 70,07 ani
::FEMEI: 75,38 ani (2011)

RATA FERTILITĂŢII:
2,97 copii născuţi/femeie (2011)
::LOCUL ÎN LUME: 66

HIV/SIDA - RATA DE RĂSPÂNDIRE ÎN RÂNDUL ADULŢILOR: 0,1% (2009)
::LOCUL ÎN LUME: 118

PERSOANE CU HIV/SIDA: 11.000 (2009)
::LOCUL ÎN LUME: 95

DECESE CAUZATE DE HIV
: mai puţine de 500 (2009)
::LOCUL ÎN LUME: 98

GRADUL DE RISC: intermediar
::BOLI CAUZATE DE APĂ SAU ALIMENTE : diaree bacteriană, hepatita A  şi febră tifoidă
:: BOLI PURTATE DE VECTORI: Febra văii Rift
::BOLI CAUZATE DE CONTACTUL CU APA: Schistosomiasis (boală parazitară cauzată de diverse specii de Schostosoma)
Notă: Virusul gripei aviare H5N1 a fost identificat în această ţară; acesta reprezintă un risc neglijabil pentru cazurile extrem de rare posibile printre cetăţenii din SUA care au contact apropiat cu păsările (2009).

NAŢIONALITATE: egipteană
Substantiv: egiptean(eni)

GRUPURI ETNICE: Egipteni 99,6%, alţii 0,4% (recensământ 2006)
RELIGIE: musulmani 90% (majoritatea suniţi), copţi 9%, alţi creştini 1%;

LIMBĂ: arabă (oficială), engleza şi franceza înţeleasă pe scară largă de clasele educate;

ALFABETIZARE:
::DEFINIRE: cu vârsta de 15 ani şi peste, capabil să citească şi să scrie
::TOTAL: 71,4%
::BĂRBAŢI: 83%
::FEMEI: 59,4% (recensământ 2005)

NUMĂR ANI DE ŞCOLARIZARE:
::TOTAL: 11 ani
::BĂRBAŢI: 11 ani
::FEMEI: 11 ani (2004)

CHELTUIELI CU EDUCAŢIA: 3,8% din PIB (2008)
::LOCUL ÎN LUME: 113


EGIPT. GUVERNAREA

NUMELE ŢĂRII:
::FORMA CONVENŢIONALĂ LUNGĂ: Republica Arabă a Egiptului
::FORMA CONVENŢIONALĂ SCURTĂ: Egipt
::FORMA LOCALĂ LUNGĂ: Jumhuriyat Misr al-Arabiyah
::FORMA LOCALĂ SCURTĂ: Misr
::FOSTA: Republica Arabă Unită (cu Siria)

FORMA DE GUVERNĂMÂNT: republică

CAPITALA:
::NUME: Cairo
::COORDONATE GEOGRAFICE: 30 03 N, 31 15 E
::TIMPUL UTC: UTC+2 (7 ore înainte, faţă de Washington, DC, pe durata fusului orar standard)


DIVIZIUNI ADMINISTRATIVE:
29 guvernorate; (muhafazat, singular - muhafazat); Ad Daqahliyah, Al Bahr al Ahmar (Marea Roşie), Al Buhayrah (El Beheira), Al Fayyum (El Faiyum), Al Gharbiyah, Al Iskandariyah (Alexandria), Al Isma'iliyah (Ismailia), Al Jizah (Giza), Al Minufiyah (El Monofia), Al Minya, Al Qahirah (Cairo), Al Qalyubiyah, Al Uqsur, Al Wadi al Jadid (New Valley), As Suways (Suez), Ash Sharqiyah, Aswan, Asyut, Bani Suwayf (Beni Suef), Bur Sa'id (Port Said), Dumyat (Damietta), Helwan, Janub Sina' (South Sinai), Kafr ash Shaykh, Matruh (Deşertul de Vest), Qina (Qena), Shamal Sina' (Nordul Sinai), Sittah Uktubar, Suhaj (Sohag)

INDEPENDENŢĂ:
28 februarie 1922 (faţă de Anglia; revoluţia care a început în 23 Iulie 1952 a dus la crearea unei republici declarate în 18 Iunie 1953 şi la retragerea tuturor trupelor britanice în 18 Iunie 1956);
Notă: Cele două teritorii: de Sus (Sud) şi de Jos (Nord) ale Egiptului au fost unite pentru prima dată din punct de vedere politic în cca 3200 Î.Hr.

ZIUA NAŢIONALĂ: Ziua Revoluţiei, 23 Iulie (1952)

CONSTITUŢIA: 11 Septembrie 1971; modificată pe 22 mai 1980, 25 mai 2005 şi 26 martie 2007;
notă - constituţie dizolvată de către guvernul interimar militar în 13 februarie 2011.

SISTEMUL JURIDIC: bazat pe legea islamică şi pe sistemele de drept civil (în special codurile napoleoniene) ; control jurisdicţional de către Curtea Supremă de Justiţie şi a Consiliului de Stat (supraveghează valabilitatea  deciziilor administrative); a acceptat jurisdicţia obligatorie a CIJ cu rezerve (Curtea Internaţională de Justiţie).

SISTEMUL DE VOT:
de la 18 ani; universal şi obligatoriu

PUTEREA EXECUTIVĂ:
::ŞEFUL STATULUI: Preşedinte (vacant); Vicepreşedinte (vacant); notă: ca urmare a demisiei preşedintelui Mohamed Hosni Mubarak, în februarie 2011, Consiliul Suprem al Forţelor Armate, condus de ministrul apărării Muhammad Hussein TANTAWI, a preluat controlul guvernului
::ŞEFUL GUVERNULUI: prim-ministru Essam SHARAF (din 4 Martie 2011); Viceprim-ministru Yehia EL-GAMAL (din 24 Februarie 2011)
::CABINETUL: un nou cabinet a depus jurământul în 07 martie 2011
::ALEGERI: preşedinte ales prin vot popular pentru un termen de 6 ani (fără limită de mandate)
:: REZULTATE ALEGERI: Hosni MUBARAK reales preşedinte, procente de vot: Hosni MUBARAK 88,6%, Ayman NOUR 7,6%, Noman GOMAA 2,9%.

PUTEREA LEGISLATIVĂ:
Sistemul bicameral este format din Consiliul Consultativ sau (Consiliul Shura), care funcţionează mai ales în mod tradiţional cu rol consultativ (264 locuri; 176 membri aleşi prin vot popular, 88 numiţi de preşedinte; membrii servesc termen de şase ani; Alegerile pe termen mediu pentru jumătate din membrii aleşi) şi Adunarea Populară sau Majlis al-Sha'b (518 locuri; 508 membri aleşi prin vot popular, 64 de locuri rezervate pentru femei, 10 numiţi de preşedinte; membrii ce servesc termen de 5 ani)
::ALEGERI: Consiliul consultativ  – ultimele au avut loc în iunie 2010 (următoarele vor fi organizate în 2013); Adunarea populară – ultimele au avut loc în noiembrie-decembrie 2010 într-o rundă de  vot şi o rundă premergătoare alegerilor (următoarele vor fi organizate în 2015) ; notă: în 13 Februarie 2011 consiliul de conducere militar  a dizolvat parlamentul;
::REZULTATUL ALEGERILOR: Consiliul Consultativ – procent din voturi de către partid – date nedisponibile; locuri de la partid – NDP 80; Al-Geel 1, Nasserist 1, NWP 1, Tagammu 1, Partidul de mâine 1, Independenţii 3; Adunarea populară - procent din voturi de către partid – date nedisponibile; locuri de la partid  - NDP 419, NWP 6, Tagammu 5, Partidul Democrat al păcii 1, Partidul Social al Justiţiei 1, Partidul de Mâine 1, Independenţii 71, locuri nehotărâte 4, locuri numite de preşedinte  10.

PUTEREA JUDECĂTOREASCĂ:
Curtea Supremă Constituţională 

PARTIDE POLITICE ŞI LIDERI:
Al-Geel; Partidul Democrat al Păcii; Partidul Nasserist [Ahmed HASSAN]; Partidul National Democrat sau NDP (partidul de guvernământ) [Mohamed Hosni MUBARAK]; Gruparea Uniunii Progresive Naţionale sau  Tagammu [Rifaat EL-SAID]; Partidul Noul Wafd or NWP [Spus EL-BEDAWY]; Partidul Social al Justiţiei [Mohamed Abdel Al HASAN]; Partidul de mâine [Ayman NOUR]
Nota: formarea partidelor politice trebuie să fie aprobată de guvern; sunt enumerate numai partidele cu reprezentanţi în alegeri;

GRUPURI DE PRESIUNE POLITICĂ ŞI LIDERI:

Frăţia musulmană (ilegală)
nota: în ciuda unei interdicţii constituţionale împotriva partidelor religioase bazate pe activitatea politică, Frăţia Musulmană, ilegală, constituie cea mai mare grupare de opoziţie ; Preşedintele Mubarak a alternat între tolerarea activităţii politice limitate  a frăţiei şi blocarea influenţei ei (membrii săi concură ca independenţi în alegeri, dar nu deţin în prezent locuri în legislatură); grupările societăţii civice sunt sancţionate, dar constrânse din punct de vedere practic; numai sindicatele comerciale şi asociaţiile profesionale afiliate cu guvernul sunt oficial sancţionate; grupări de reţele sociale şi de bloggeri.

PARTICIPAREA LA ORGANIZAŢII INTERNAŢIONALE:
ABEDA, AfDB, AFESD, AMF, AU, BSEC (observator), CAEU, CICA, COMESA, D-8, EBRD, FAO, G-15, G-24, G-77, IAEA, IBRD, ICAO, ICC, ICRM, IDA, IDB, IFAD, IFC, IFRCS, IHO, ILO, IMF, IMO, IMSO, Interpol, IOC, IOM, IPU, ISO, ITSO, ITU, LAS, MIGA, MINURSO, MONUSCO, NAM, OAPEC, OAS (observator), OIC, OIF, OSCE (partener), PCA, UN, UNAMID, UNCTAD, UNESCO, UNHCR, UNIDO, UNMIL, UNMIS, UNOCI, UNRWA, UNWTO, UPU, WCO, WFTU, WHO, WIPO, WMO, WTO

Ambasada Egiptului în România

Cancelaria: 010407 Bucureşti, B-dul Dacia Nr.67, Sector 1
Telefon: (0040-21) 211.09.38, 211.09.39
Fax: (0040-21) 210.03.37
Telex: 11549 egypt r
E-mail: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.
Program de lucru ambasada: luni-vineri 10.00-15.00
Program de lucru pentru vize: luni şi joi 10.00-14.30
Birou ataşat militar: Str. Bocşa, Nr.4
Telefon: (0040-21) 211.82.95
Fax: (0040-21) 210.27.18
Program de lucru: luni-vineri: 09.00-16.00

Birou comercial: Str. Mihai Eminescu, Nr.44-48, Sector 1
Telefon: (0040-21) 211.23.52, 211.39.47
Fax: (0040-1) 210.04.05
Telex: 11588 comeg r
Program de lucru: luni-vineri: 09.00-17.00
Ultima actualizare: 25 iulie 2009

Ambasada României în Republica Arabă Egipt
Adresa: 6, El-Kamel Mohamed Street, Zamalek, Cairo
Telefon: (00202) 2736.01.07
Fax: (00202) 2736.08.51
Consulara: (00202) 2735.53.26
Site web: http://cairo.mae.ro
E-mail: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.
Ambasador: Dl. Gheorghe DUMITRU

DESCRIERE DRAPEL: trei benzi orizontale de culoare roşie ( sus), albă şi neagră; emblema naţională; Vulturul lui Saladin (un scut suprapus peste un vultur aurit cu capul întors spre lance deasupra unui pergament cu numele ţării în arabă) centrat pe banda albă; Culorile derivă din drapelul Eliberării Arabe şi reprezintă opresiunea (negru), depăşită prin luptă sângeroasă (roşu), pentru a fi înlocuită de un viitor luminos (alb).
Notă: similar cu drapelul Siriei, care are două stele verzi pe banda de culoare albă, Irak, care are o inscripţie arabă centrată pe banda de culoare albă, şi Yemen, care are o bandă albă simplă.

IMNUL NAŢIONAL:
::NUME: "Bilady, Bilady, Bilady" (Ţara mea, Ţara mea, Ţara mea)
::VERSURI ŞI MUZICĂ: Younis-al QADI/Sayed DARWISH
Notă: muzica a fost compusă în 1956, versurile au fost compuse în 1970.
nota: adoptat în 1979; după semnarea tratatului de pace cu Israelul în 1979, Egiptul a căutat să creeze un imn mai puţin militar decât cel precedent; Sayed DARWISH, de obicei considerat părintele muzicii egiptene moderne, a compus imnul.


EGIPT.ECONOMIA

ECONOMIA. GENERALITĂŢI: Ocupând partea de nord-est a continentului African, Egiptul este străbătut de valea foarte fertilă a Nilului, unde au loc cele mai multe activităţi economice. Economia Egiptului a fost puternic centralizată în timpul domniei fostului preşedinte Gamal Abdel Nasser, deschizându-se însă considerabil sub conducerea foştilor preşedinţi Anwar EL-SADA şi Mohamed Hosni MUBARAK.

Din 2004 până în 2008 Cairo a urmărit cu agresiune noi reforme economice pentru a atrage investiţii străine şi pentru a facilita creşterea PIB-ului. Criza financiară mondială a încetinit eforturile de reformă. Deficitul bugetar a urcat la peste 8% din PIB şi creşterea PIB-ului  s-a redus până la 4,6% în 2009, preponderent datorită creşterii reduse în sectoarele orientate către export, inclusiv pentru fabricare şi turism, şi veniturile Canalului Suez.

În 2010, guvernul a cheltuit mai mult pe infrastructură şi proiecte publice, astfel exporturile au condus la creşterea PIB-ului peste 5%, totuşi creşterea PIB-ului în 2011 ar putea sări înapoi la nivelul de dinainte de recesiune, atunci când aceasta a fost de 7%. În ciuda nivelului relativ ridicat de creştere economică în ultimii ani, condiţiile de viaţă pentru egiptenii medii rămân nemulţumitoare.

PIB (RAPORTAT LA PARITATEA PUTERII DE CUMPĂRARE): 500,9 miliarde $ (2010)
::LOCUL ÎN LUME: 27
475,7 miliarde $ (2009)
454,8 miliarde $ (2008)
notă: cifrele sunt exprimate în dolari americani 2010

PIB (RAPORTAT LA RATA OFICIALĂ DE SCHIMB): 216,8 miliarde $  (2010)

PIB – RATA REALĂ DE CREŞTERE: 5,3% % (2010)
::LOCUL ÎN LUME: 56
4,6% (2009)
7,2% (2008)

PIB PE CAP DE LOCUITOR: 6.200 $ (2010)
::LOCUL ÎN LUME: 136
6.000  $ (2009)
5.900 $ (2008)
notă: cifrele sunt exprimate în dolari americani 2010

PIB - PONDEREA SECTOARELOR DE ACTIVITATE:
::AGRICULTURĂ: 13,5 %
::INDUSTRIE: 37,9 %
::SERVICII: 48,6 % (2010)

FORŢA DE MUNCĂ (NOMINAL): 26,1  milioane (2010)
::LOCUL ÎN LUME: 21

FORŢA DE MUNCĂ PE SECTOARE ECONOMICE:
::AGRICULTURĂ: 32 %
::INDUSTRIE: 17 %
::SERVICII: 51 % (2001)

RATA ŞOMAJULUI: 9,7% (2010)
::LOCUL ÎN LUME: 106
9,4% (2009)

POPULAŢIA SUB LIMITA SĂRĂCIEI: 20% (2005)

VENITUL SAU CONSUMUL PE GOSPODĂRIE ÎN FUNCŢIE DE COTA PROCENTUALĂ:

::CEL MAI MIC 10%: 3,9 %
::CEL MAI MARE 10%: 27,6 % (2005)

DISTRIBUŢIA VENITULUI FAMILIAL – INDEXUL GINI:
34,4 (2001)
::LOCUL ÎN LUME: 90

BUGET:
::VENITURI: 46,82 miliarde $
::CHELTUIELI: 64,19 miliarde $ (2010)

DATORIA PUBLICĂ: 80,5% din PIB (2010)
::LOCUL ÎN LUME: 16
80,9% din PIB (2009)

RATA INFLAŢIEI:
12,8% (2010)
::LOCUL ÎN LUME: 209
11,9% (2009)

RATA DE DISCOUNT A BĂNCII CENTRALE: 8,5% (31 decembrie 2009)
::LOCUL ÎN LUME:  34
11,5 % (31 decembrie 2008)

RATA MEDIE A DOBÂNZILOR BĂNCILOR COMERCIALE: 11,98 % (31 decembrie 2009)
::LOCUL ÎN LUME:  66
12,33  % (31 decembrie 2008)

MASA MONETARĂ ÎN SENS RESTRÂNS – M1: 37,8 miliarde $ (31 decembrie 2010)
::LOCUL ÎN LUME: 49
33,42 miliarde $ (31 decembrie 2009)

MASA MONETARĂ ÎN SENS LARG – M3: 166,2 miliarde $ (31 decembrie 2010)
::LOCUL ÎN LUME: 42
146,7 miliarde $ (31 decembrie 2009)

VALOAREA CREDITELOR INTERNE: 145,6 miliarde $ (31 decembrie 2010)
::LOCUL ÎN LUME: 42
131,5 miliarde $ (31 decembrie 2009)

VALOAREA DE PIAŢĂ A ACŢIUNILOR TRANZACŢIONATE PUBLIC PE BURSĂ:
89,95 miliarde $ (31 decembrie 2009)
::LOCUL ÎN LUME: 43
85,89 miliarde $ (31 decembrie 2008)
139,3 miliarde $ (31 decembrie 2007)

AGRICULTURA – PRODUSE:
bumbac, orez, porumb, grâu, fasole, fructe, legume; bovine, bivoli de apă, oi, capre.

INDUSTRIE:
textile, procesarea alimentelor, turism, chimicale, produse farmaceutice, hidrocarburi, construcţii, ciment, metale, producerea luminii.

RATA DE CREŞTERE A PRODUCŢIEI INDUSTRIALE: 5,5% (2010)
::LOCUL ÎN LUME: 66

ELECTRICITATEA – PRODUCŢIE:
118,4 miliarde kWh (2007)
::LOCUL ÎN LUME: 28

ELECTRICITATEA – CONSUM: 104,1  miliarde kWh (2007)
::LOCUL ÎN LUME: 29

ELECTRICITATEA – EXPORT: 814 milioane kWh (2007)

ELECTRICITATEA – IMPORT: 251 milioane  kWh (2007)

PETROL – PRODUCŢIE: 680.500 barili/zi (2009)
::LOCUL ÎN LUME: 29

PETROL – CONSUM:
683.000 barili/zi (2009)
::LOCUL ÎN LUME: : 25

PETROL – EXPORTURI:
89.300 barili/zi (2009)
::LOCUL ÎN LUME: 68

PETROL – IMPORTURI:
48.450 barili/zi (2009)
::LOCUL ÎN LUME: 85

GAZE NATURALE – PRODUCŢIE:
62,7 miliarde m³ (2009)
::LOCUL ÎN LUME: 14

GAZE NATURALE – CONSUM: 42,5 miliarde m³ (2009)
::LOCUL ÎN LUME:21

GAZE NATURALE – EXPORTURI:
8,55 miliarde  m³ (2009)
::LOCUL ÎN LUME: 23

GAZE NATURALE – IMPORTURI:
0 m³ (2009 est.)
::LOCUL ÎN LUME: 88

GAZE NATURALE – REZERVE DOVEDITE: 1,656 trilioane  m³ (1 Ianuarie 2010)
::LOCUL ÎN LUME: 22

BALANŢA CONTURILOR CURENTE:
270 milioane $ (2010)
::LOCUL ÎN LUME: 54
-3,195 miliarde $ (2009)

EXPORTURI: 25,34 miliarde $ (2010)
::LOCUL ÎN LUME: 64
23,09 miliarde $ (2009)

EXPORTURI - BUNURI: produse petroliere, bumbac, textile, produse din metal, chimicale, mâncare  procesată.

EXPORTURI – STATE PARTENERE:
SUA 7,95%, Italia 7,26%, Spania 6,78%, India 6,69%, Arabia Saudită 5,53%, Siria 5,3%, Franţa 4,39%, Coreea de Sud 4,27% (2009).

IMPORTURI: 46,52 miliarde $ (2010)
::LOCUL ÎN LUME: 49
45,56  miliarde $ (2009)

IMPORTURI - BUNURI: maşini şi echipament, produse alimentare, chimicale, produse din lemn, combustibili.

IMPORTURI – STATE PARTENERE: SUA 9,92%, China 9,63%, Germania 6,98%, Italia 6,88%, Turcia  4,94% (2009).

REZERVELE VALUTARE ŞI REZERVA DE AUR:
35,72 miliarde $ (31 decembrie 2010)
::LOCUL ÎN LUME: 33
33,93  miliarde $ (31 decembrie 2009)

DATORIA EXTERNĂ: 30,61 miliarde $ (31 decembrie 2010)
::LOCUL ÎN LUME: 65
29,66 miliarde $ (31 decembrie 2009)

VALOAREA INVESTIŢIILOR STRĂINE DIRECTE – PESTE HOTARE: 4,9  miliarde $ (31 decembrie 2010)
::LOCUL ÎN LUME: 59
4,272 miliarde $ (31 decembrie 2009)

CURSUL VALUTAR: lire egiptene  (EGP) pentru un dolar american – 5.6124 (2010), 5.545 (2009), 5.4 (2008), 5.67 (2007), 5.725 (2006)


EGIPT. TELECOMUNICAŢII

POSTURI TELEFONICE FIXE ÎN UZ: 10,313 milioane (2009)
::LOCUL ÎN LUME: 21

ABONAŢI LA SERVICIILE DE TELEFONIE MOBILĂ:
55,352 milioane (2009)
::LOCUL ÎN LUME: 19

SERVICIILE DE TELEFONIE:
::GENERALITĂŢI: a suferit ample modificări în anii 90; centre principale în Alexandria, Cairo, Al Mansurah, Ismailia, Suez şi Tanta conectate prin cablu coaxial şi radioreleu pe unde ultrascurte.
::INTERN: cel mai mare sistem de linie-fixă din regiune; începând cu 2010 au existat trei reţele de telefonie mobilă-celulară, cu un total de peste 55 milioane de abonaţi
::INTERNAŢIONAL: codul de ţară - 20; punctul de ancorare la suprafaţă pentru Aletar, SEA-ME-WE-3 şi  SEA-ME-WE-4, cabluri submarine de telecomunicaţii prin fibră optică, oferă conectivitate cu întreg globul; staţii terestre de satelit: 4 (2 -Intelsat Oceanul Atlantic şi Ocenul Indian),  1 Arabsat şi 1 Inmarsat); puncte troposferice pentru Sudan; radioreleu pe unde ultrascurte pentru Israel; participant în Medarabtel (2009).

MASS-MEDIA – AUDIOVIZUALUL: amestec de rulaj între presa de stat şi presa privată de difuzare; în televiziunea de stat operează două posturi naţionale şi 6 reţele regionale terestre, precum şi câteva canale prin satelit; aproximativ 20 de canale private prin satelit şi un număr mare de canale prin satelit arabe sunt disponibile prin abonament; pe radioul de stat operează circa 70 de staţii care aparţin la 8 reţele; 2 staţii private de radio operaţionale (2008)

CODUL INTERNET DE ŢARĂ: .eg

NUMĂRUL DE COMPUTERE CONECTATE LA INTERNET: 187.197 (2010)
::LOCUL ÎN LUME: 67

NUMĂRUL UTILIZATORILOR DE INTERNET:
20,136 milioane (2009)
::LOCUL ÎN LUME: 21


EGIPT. TRANSPORTURI

AEROPORTURI: 86 (2010)
::LOCUL ÎN LUME: 66

AEROPORTURI CU PISTE PAVATE:

::TOTAL: 73
::PESTE 3.047 M: 15
:: 2.438-3.047 M: 36
::1.524-3.047 M: 15
::914-1.523 M: 2
;; SUB 914 M: 5 (2010)

AEROPORTURI CU PISTE NEPAVATE:

::TOTAL: 13
:: 2.438-3.047 m: 1
:: 1.524-2.437 m: 3
::914-1.523 M: 5
::SUB 914 M: 4 (2010)

HELIPORTURI: 6 (2010)

CONDUCTE: condensate 320 km; condens / gaz 13 km; gaz 6,262 km; gaz petrolier lichefiat 956 km; de ulei 4,319 km; petrol / gaz / apa 3 km; produse rafinate 895 km; necunoscut 59 km (2009)

CĂI FERATE:
::TOTAL: 5.500 km
::LOCUL ÎN LUME: 33
::ECART STANDARD: 5.500 km 1,435-m ecart (62 km electrificaţi) (2009)

ŞOSELE:
::TOTAL: 65.050 km
::LOCUL ÎN LUME: 71
::ASFALTATE: 47.500 km
::NEASFALTATE: 17.550 km (2009)

CǍI NAVIGABILE
:: 3.500 Km
:: LOCUL ÎN LUME: 29
Nota: include Fluviul Nil, Lacul Nasser, Calea navigabilă Alexandria-Cairo, şi numeroase canale mici în deltă; Canalul Suez (193,5 km) unde navighează vasele care se îndreaptă spre ocean, putând ajunge până la 17,68 m (2010).

MARINA COMERCIALĂ:
::TOTAL: 66
::LOCUL ÎN LUME: 63
::DUPĂ TIP: vrachiere 11, de marfă 24, containere 3, de călători / marfă 7, tanc petrolier 12, nave tip RO-RO  3
::ÎN PROPRIETATEA ALTOR ŢĂRI: 13 (Danemarca 1, Franţa 1, Grecia 8, Iordania 2, Liban 1)
::ÎNREGISTRATE ÎN ALTE ŢĂRI: 52 (Cambogia 12, InsuleleCook 1, Georgia 11, Honduras 2, Malta 1, Insulele Marshall 1, Moldova 5, Panama 11, Saint Vincent şi Grenadines 4, Arabia Saudită 1, Sierra Leone 2, necunoscut 1) (2010)

PORTURI: Ayn Sukhnah, Alexandria, Damietta, El Dekheila, Port Said, Sidi Kurayr, Suez


EGIPT. SISTEMUL DE APĂRARE NAŢIONALĂ

CATEGORII DE FORŢE: Armata, Marina, Forţele Aeriene, Comandamentul apărării aeriene.

SERVICIUL MILITAR – VÂRSTĂ ŞI OBLIGATIVITATE: serviciu militar pentru bărbaţi recrutaţi la vârsta de 18-30 ani; serviciu militar obligatoriu – 12-36 luni (2010) urmat de o obligaţie de rezerva de 9 ani (2008).

PERSONALUL DISPONIBIL PENTRU SERVICIUL MILITAR:
::BĂRBAŢI CU VÂRSTA ÎNTRE 16-49 ANI: 21.012.199
::FEMEI CU VÂRSTA ÎNTRE 16-49 ANI: 20.145.021 (2010)

PERSONALUL APT PENTRU SERVICIUL MILITAR:

::BĂRBAŢI CU VÂRSTA ÎNTRE 16-49 ANI: 18.060.543
::FEMEI CU VÂRSTA ÎNTRE 16-49 ANI: 17.244.838 (2010)

PERSONALUL CARE ATINGE ANUAL VÂRSTA CORESPUNZĂTOARE SERVICIULUI MILITAR:
::BĂRBAŢI: 783.405
::FEMEI: 748.647 (2010)

CHELTUIELI CU SISTEMUL DE APĂRARE (PROCENT DIN PIB):
3,4 % din PIB (2005)
::LOCUL ÎN LUME: 35


EGIPT. PROBLEME TRANSNAŢIONALE


DISPUTE – INTERNAŢIONALE: Cerinţele Sudanului privind regiunea Halaib, administrată de Egipt la nord de paralela 22; Egiptul a renunţat la administrarea teritoriului Bir Tawil, de formă trapezoidală, din Sudan, lucru arătat prin hărţile recente ale Egiptului; Încălcările Gazei privind  zidul de securitate cu Egiptul în Ianuarie 2008, a evidenţiat dificultăţi în procesul de monitorizare a frontierei Sinai; Arabia Saudită solicită insulele Tiran şi Sanafir administrate de Egipt.

REFUGIAŢI ŞI PERSOANE STRĂMUTATE INTERN:
refugiaţi (ţara de origine): 60.000 – 80.000 (Irak); 70.198 (Teritoriile Palestiniene); 12.157 (Sudan) (2007)

DROGURI ILEGALE: punct de tranzit pentru canabis, heroină şi opiu spre Europa, Israel şi Africa de Nord; oprirea tranzitului pentru curierii de droguri nigerieni; îngrijorare privind spălarea de bani din cauza reglementărilor financiare aplicate.


Write comments...
symbols left.
You are a guest ( Sign Up ? )
or post as a guest
Loading comment... The comment will be refreshed after 00:00.

Be the first to comment.