Universul a fost şi continuă să fie pentru cercetare un domeniu tulburător, el a fascinat şi continuă să fascineze ochii şi minţile oamenilor de mii de ani.
În stadiul actual al cunoştinţelor despre apariţia vieţii pe Pământ se deosebeşte trecerea de la unii compuşi chimici minerali (de felul carbonaţilor, silicaţilor, fosfaţilor) cu structură relativ simplă, la structuri de mare complexitate, care alcătuiesc materia vie ce se caracterizează prin proprietatea autoreproducerii pe baza consumului de substanţe minerale.
Evoluţia pare să se fi făcut în două etape: una chimică şi alta biologică (=teoria bio- chimică*).
În prima etapă s-a trecut de la atomii existenţi în atmosfera primitivă a Pământului, diferită de cea actuală (formată pe atunci din amoniac, metan, hidrogen şi apă) , la molecule din ce în ce mai complexe : mai întâi aminoacizii, zaharuri, baze azotate şi nucleotide, apoi proteine, polizaharide, grăsimi şi acizi nucleici, noii compuşi unindu-se formând polimeri. da arceastă etapă nu reprezintă chiar apariţia vieţii, ci este considerată ca o fază pregătitoare.
A doua etapă, cea biologică, începe atunci când o asemenea organizare moleculară capătă o însuşire nouă, specifică vieţuitoarelor, cea de autocataliză. Acizii nucleici şi proteinele produc noii acizi nucleici şi proteine identice cu cei dintâi, ... se ajunge la std. de cromozomi.. luând naştere bacterii apoi, organisme unicelulare şi cele pluri.
Din interactiunea acizilor nucleici cu proteine s-au format complexe mai stabile, informaţia genetică din acizii nucleici este translată în proteine - apărând în timp primul organism viu - care în esenţă este un sistem de proteine a cărui menţinere şi continuitate depinde de informatia genetica din acizii nucleici. O caracteristică importantă a organismelor vii este existenţa unui program genetic alcatuit din gene in care este codificata biochimic informatia necesara realizarii structurilor si functiilor lor.
In sprijinul acestor teorii s-au făcut experimente astfel: Stanley Miller a supus amestecul gazos format din amoniac, metan, hidrogen si vapori de apa, substante care se presupune că existau în atmosfera primara a Pământului, unor descărcari electrice de 60000 volti, echivalente cu cele din timpul furtunilor. Dupa 8 zile s-a constatat apariţia diferitelor substante organice - aminoacizi, care intră în alcătuirea proteinelor şi enzimelor. Prin polimerizarea aminoacizilor pot lua naştere pe cale abiogena, diferite proteine, care au rol esenţial în cadrul materiei vii.
In altă ordine de idei, în meteoritul Murchison, căzut în Australia in 1969, s-au identificat 18 aminoacizi diferiţi, din care 6 se gasesc in proteinele normale. Originea lor s-a dovedit a fi extraterestră.
De asemenea, în spaţiul cosmic au fost identificate 27 tipuri de molecule cu importanta biologică, cum sunt: apa, amoniacul, hidrogenul sulfurat, oxidul de carbon, cianul, metanolul, acidul formic.
Ca rezultat putem afirma ca viaţa a apărut pornind de la substanţe organice simple, amintite mai sus, sintetizate pe cale biogenă.
Unitatea materială a vieţii constă în primul rând în existenţa unor programe genetice înregistrate în moleculele de acizi nucleici, adevăraţi purtători ai informaţiei vieţii.
