Aparent problema este simplă, dar cu certitudine mulţi dintre noi avem probleme în a şti să explicăm care e diferenţa fundamentală dintre mişcare şi repaus. Iată un exemplu: să ne imaginăm că aţi fi în spaţiul interstelar într-un vehicul spaţial. V-aţi trezit după o somn odihnitor şi nu ştiţi dacă nava spaţială în care vă aflaţi se află în mişcare către punctul final al călătorie ori este oprită. Vă uitaţi pe geam şi vedeţi în faţa voastră un asteroid care stă nemişcat în faţa geamului. Este asteroidul în mişcare ori este în stare de repaus? Cum puteţi răspunde la această întrebare?

Pentru a complica lucrurile putem întreba: cum puteţi şti dacă nava în care vă aflaţi este în mişcare ori în stare de repaus? Puteţi face diferenţa între starea de repaus şi o deplasare rectilinie uniformă (adică în linie dreaptă şi fără modificări ale vitezei)? Este imposibil. În spaţiul interstelar nu există nimic în jur la care la care să vă raportaţi pentru a detecta starea: doar spaţiu gol, iar acest spaţiu nu reprezintă un sistem de referinţă la care să vă raportaţi. Dar şi dacă ar fi, să spunem, o planetă, pe lângă care treceţi, cum puteţi spune cine se mişcă, voi sau planeta?

Şi atunci? Care e diferenţa dintre mişcare şi repaus? Pentru a stabili starea de repaus sau de mişcare a unui corp - trebuie să precizăm un reper, un sistem de referinţă la care ne raportăm.

 

 

Ce înseamnă asta? Să revenim la exemplul cu nava spaţială în spaţiul interstelar. Dacă asteroidul nu se mişcă în raport cu noi, atunci este în stare de repaus (faţă de navă şi faţă de noi). Mişcarea sau starea de repaus se raportează la un sistem de referinţă şi nu există un sistem de referință unic, universal. Acest ultim aspect e important: nu puteţi spune despre un corp că se mişcă în spaţiu cu viteza X. Trebuie să precizaţi în raport cu ce. Altfel, informaţia nu are sens. Dacă spunem, de exemplu, că un asteroid se mişcă prin sistemul solar cu viteza de X km/h, presupunem că mişcarea acestuia este raportată la ceva, cel mai probabil în raport cu Pământul.

Această idee simplă este în fapt foarte puternică. Vă scuteşte, de exemplu, să încercaţi să depăşiţi viteza luminii într-o călătorie imaginară, în care imaginaţi că puteţi creşte viteza unui corp incremental. Nu există mişcare în lipsa unui sistem de referinţă. Dacă nu precizaţi faţă ce ce anume măsuraţi mişcarea, nu putem vorbi despre mişcare.

Aţi înţeles, aşadar, că sistemul de referinţă este un lucru esenţial în fizică. Lui i se asociază instrumente de măsură pentru distanţă şi timp. Un corp în mişcare îşi schimbă poziţia faţă de un sistem de referinţă, deplasându-se o anumită distanţă într-un anumit timp.

O consecinţă a celor spuse până aici este următoarea: un corp poate fi în mişcare într-un sistem de referinţă, dar poate fi în repaus în alt sistem de referinţă. Asteroidul menţionat la începutul articolului poate fi în repaus în raport cu sistemul de referinţă reprezentat de nava noastră, dar poate fi în mişcare faţă de o planetă pe lângă care trecem împreună (nava spaţială şi asteroidul).

Puteți comenta folosind contul de pe site, de FB, Twitter sau Google ori ca vizitator (fără înregistrare). Pt vizitatori comentariile sunt moderate (aprobate de admin).

Loading comment... The comment will be refreshed after 00:00.

Fii primul care comentează.

Spune-ne care-i părerea ta...
caractere rămase.
Loghează-te ( Fă-ți un cont! )
ori scrie un comentariu ca „vizitator”

 


OK, conținutul site-ului a fost și va rămâne gratuit,
dar chiar ne-ar ajuta dacă ne-ai sprijini cu
o donaţie.


PayPal ()


Contact
| T&C | © 2020 Scientia.ro