Wittgenstein a petrecut restul războiului ca prizonier al italienilor, dar a fost suficient de norocos ca să aibă "caietul logico-filozofic" în rucsac la momentul capturării sale. I l-a trimis lui Russell, care a scris o introducere şi a aranjat ca acesta să fie publicat.
- Detalii
- Scris de: David Peat
În acest episod al cărţii "De la certitudine la incertitudine" de David F. Peat, vorbim despre Ludwig Wittgenstein; facem o scurtă trecere în revistă a vieţii lui şi ne oprim asupra ideii acestuia privind relaţia dintre limbaj şi realitatea înconjurătoare.
- Detalii
- Scris de: David Peat
În episodul nr.33 din istoria ştiinţei şi a ideilor în secolul al XX-lea, continuăm să vorbim despre limbaj, despre căutarea unui limbaj care să răspundă nevoii de a vorbi clar, concis şi fără ambiguităţi despre natură. Este limba capabilă de claritatea ultimă?
- Detalii
- Scris de: David Peat
Suntem cu toţi filozofi. Într-un anume moment în viaţă punem cele mai profunde întrebări posibile pentru o fiinţă umană. Cine suntem? De unde venim? Încotro mergem? Care este sensul vieţii? Are timpul un sfârşit? Care este acţiunea corectă?
- Detalii
- Scris de: David Peat
În acest episod David Peat face o trecere în revistă a similarităţilor care există în opinia sa între concepţia despre univers, lume şi viaţă a populaţiilor indigene nord-americane din statele Montana şi Alberta (indienii Blackfoot) şi ordinea implicită a lui David Bohm.
Continuăm traducerea lucrării "De la certitudine la incertitudine" a filozofului şi fizicianului David Peat cu partea a doua a capitolului dedicat noii ordini în fizică şi lămuririi conceptelor de "ordine explicită" şi "ordine implicită" introduse de fizicianul David Bohm.
- Detalii
- Scris de: David Peat
Continuăm traducerea lucrării "De la certitudine la incertitudine" a lui David Peat cu episodul 29, prima parte a prezentării noii ordini din fizica postmodernă. Veţi afla despre distincţia pe care David Bohm o face între "ordinea implicită" şi "ordinea explicită" a universului.
În acest nou episod al lucrării sale, David Peat vorbeşte despre principiile de simetrie din fizica modernă - un posibil fundament al realităţii, despre dificultăţile legate de marile teorii unificate, dar şi despre raportarea fizicii la un context nou, postmodern.
Al douăzeci şi şaptelea episod al cărţii lui David Peat realizează o trecere în revistă a descoperirilor din lumea particulelor fundamentale: de la modelul atomic al "budincii cu stafide", până la teoriile moderne ale corzilor. Filozofic vorbind, mai stă în picioare atomul vechilor greci?
În acest al 26-lea episod al lucrării lui David Peat, autorul face o analiză a evoluţiei ideilor despre structura fundamentală a materiei, plecând de la prima teorie atomică, a lui Leucip şi Democrit, trecând prin elementele din filozofia greacă şi ajungând la teoria atomică modernă.
Începem astăzi să publicăm cel de-al treilea capitol al cărţii lui David F. Peat, intitulat "De la obiect la proces", cu o întrebare privind natura ultimă a realităţii: este Universul supus unei perpetue schimbări ori, dincolo de aceste transformări, există o esenţă a lucrurilor?
- Detalii
- Scris de: David Peat
Teorema lui Gödel este specifică matematicii, vorbind despre inconsistenţa acestui domeniu care pentru o vreme a reprezentat ultimul bastion al perfecţiunii pentru savanţi. Dar această teoremă vorbeşte şi despre natura umană ori funcţionarea societăţii.
- Detalii
- Scris de: David Peat
Inteligenţa artificială a stârnit minţile creatoare ale scriitorilor şi scenariştilor. Cărţile şi filmele science-fiction descriu o lume dominată de maşini care sunt mai inteligente şi mai eficiente decât omul. Dar, în fapt, inteligenţa artificială are limitele ei intrinseci...
Algoritmii se pot folosi şi în aşa-numitele ştiinţe ale omului, cum ar fi psihologia cognitivă. În acest fel se încearcă surprinderea esenţei comportamentului uman într-o manieră mecanicistă, simplificată. Se poate aplica însă algoritmul conştiinţei umane?
Un algoritm este o simplă regulă, o sarcină elementară care este repetată de nenumărate ori. În acest fel algoritmii pot produce structuri de complexitate uimitoare. Există tentaţia de a generaliza şi a afirma că algoritmii pot explica totul, inclusiv sistemele complexe. Este aşa?
- Detalii
- Scris de: David Peat