OrganizaţiiEste de presupus că cel ce ştie multe lucruri va avea mai multe şanse de supravieţuire şi prosperitate în lumea de astăzi aflată într-o rapidă schimbare, decât expertul foarte specializat, care şi-a limitat cunoştinţele doar spre o singură competenţă.

OraşContinuăm publicarea cărţii "De la certitudine la incertitudine" cu un nou episod privind auto-organizarea sistemelor. În unele cazuri, când ordinea este slăbită, haosul ia conducerea, în altele, ordinea îşi implantează seminţele pe tărâmul haosului.

Coperta cartiiAcest lucru nu înseamnă că trebuie să ne spălăm pe mâini de sistemele haotice. Dacă detaliile lor fine rămân pentru totdeauna dincolo de noi, am putea totuşi să detectăm în comportamentul lor modele care nu sunt complet aleatoare.

Coperta cartiiCapitolul anterior a susţinut că modul în care ne reprezentăm lumea are o influenţă profundă asupra a ceea ce vedem. Teoria haosului oferă un exemplu contemporan excelent al acestui fenomen. În continuare, câteva consideraţii despre haos şi hazard.

Efectul flutureTermenul de haos planetar a fost introdus prin metafora nisipului din ceasul newtonian. Există şi alte situaţii când un comportament regulat, ciclic, ascunde seminţele haosului. Luaţi ca exemplu de comportament regulat un lac plin cu stuf, populat cu crapi şi ştiuci.

Orbite LorenzOamenii de ştiinţă nu mai sunt îngroziţi de studiul sistemelor haotice pentru că ştiu că astfel de sisteme ascund multe secrete interesante. Haosul însuşi este una din formele unei game largi de comportamente, variind de la banala ordine până la sisteme incredibil de complexe.

De la certitudine la incertitudineAm trecut deja în revistă o serie de moduri în care anul de mare însemnătate 1900 a reprezentat un veritabil hotar între certitudine şi incertitudine. Acest capitol vă face cunoştinţă cu încă una din aceste revoluţii - apariţia în centrul ştiinţei a teoriei haosului.

Coperta cartiiÎntr-o lume în care certitudinea absolută a fost lăsată în urmă, arta însăşi a luat forma multor lucruri diferite. Pentru un timp pânza a fost privită drept un obiect de sine stătător. O pictură nu mai făcea referire la ceva situat în exteriorul său.

Monet. ImpresieLa mijlocul secolului al XIX-lea o nouă clasă socială apărea în Franţa. Nu erau nici bogaţi, nici săraci, ci mica burghezie care deţinea magazine, lucra în fabrici, trăia în noile suburbii şi se distra în saloanele de dans de la Bals Musette sau ieşea la picnicuri pe marginea Senei.

MandalaMare parte din arta non-figurativă este preocupată de scheme vizuale, simboluri, semne, hărţi, diagrame, indicaţii, înregistrări şi caligrafie care mângâie simţurile şi plac ochiului. În acelaşi timp, aceste modalităţi de expresie indică spre ceva de dincolo de ele.

Pluta MeduzeiSchimbările din modul în care vedem lumea sunt, de asemenea, dovezi ale schimbărilor conştiinţei umane. Este uşor de observat acest aspect privind picturile, în special privind picturi din culturi diferite ori picturi create cu mai multe secole în urmă.

De la certitudine la incertitudineÎn acest al 44-lea episod al lucrării lui David F. Peat intitulată "De la certitudine la incertitudine" continuăm analiza începută anterior pe tema simţului văzului şi a funcţionării acestuia şi vorbim despre modul în care limbajul influenţează felul în care vedem lumea.

De la certitudine la incertitudineDin momentul în care deschidem ochii dis-de-dimineaţă, faptul că vedem este practic un proces automatizat, unul pe care de-abia ce îl conştientizăm. Lumea este pur şi simplu "acolo." Este prezentă pentru noi. O vedem, aparent fără vreun efort.

De la certitudine la incertitudineCapitolul precedent s-a încheiat cu câteva reflecţii pe marginea limbajului şi a viziunii asupra lumii. Vom continua această călătorie, analizând diferite moduri de a ne reprezenta lumea în diverse domenii, de la artă şi ştiinţă până la felul în care vorbim.

De la certitudine la incertitudineÎn Alice în ţara minunilor, Humpty Dumpty o admonestează  pe Alice atunci când aceasta întreabă care este înţelesul unui cuvânt. Pentru Humpty  un cuvânt înseamnă exact ceea ce el vrea să însemne, pentru că: cine este stăpânul, el ori limbajul?

De la certitudine la incertitudineBunul-simţ ne spune că flexibilitatea, bogăţia şi precizia limbajului într-un anumit domeniu ne permit să distingem între fenomene cu o mai mare claritate. Capacitatea de a folosi limbajul, diferită la fiecare dintre noi, ne permite să vedem lumea în mod diferit.

De la certitudine la incertitudineDar sunt toate limbile la fel? Ori unele furnizează un punct de intrare în lumea cuantică a transformărilor şi fluxurilor continue? În capitolul anterior am vorbit despre o societate (a indienilor Blackfoot) care se desfăşoară într-o lume a fluxului continuu.

În acest episod din "De la certitudine la incertitudine" vorbim despre "întâlnirea" dintre limbaj şi o lume stranie dezvăluită de fizicienii începutului secolului al XX-lea, lumea mecanicii cuantice. Niels Bohr observă că limbajul uman este inadecvat descrierii universului cuantic.

De la certitudine la incertitudineÎn investigarea multelor moduri în care folosim limbajul, Wittgenstein a preferat să aleagă exemplul jocului. Să ne imaginăm o fiinţă sosită de pe Marte şi care întreabă: "Ce este un joc?" Pornim televizorul şi îi arătăm un meci de fotbal şi unul de baseball.

De la certitudine la incertitudineCa un maestru Zen, Ludwig Wittgenstein a dus filozofia către limitele acesteia, până la punctul desfiinţării. Dar în final putem obiecta faţă de metoda lui, arătând că filozoful nu este mai mult decât un ins cu o putere nemaipomenită de convingere.


 


Ne poți ajuta cu o donaţie.


PayPal ()


Contact
| T&C | © 2020 Scientia.ro