1. Un sat norvegian montan a instalat oglinzi enorme pe vârfurile munților pentru a reflecta lumina Soarelui către piața centrală. În felul acesta iernile au devenit mai... luminoase. (link ‹eng›)


2. Dacă mirosiți o monedă, un mâner de ușă metalic, o balustradă metalică, veți simți diverse mirosuri. Dar metalul nu are miros. Ceea ce mirosiți este rezultatul reacției (substanțele chimice rezultate) dintre metal și pielea umană. (link ‹eng›)


3. „Panopticon” este un concept de instituție creat de filozoful englez Jeremy Bentham în secolul al XVIII-lea care se referă la observarea tuturor de către persoane desemnate, fără ca cei observați să știe asta. Deși Bentham a conceput planul gândindu-se că aplicabilitatea conceptului ar putea fi largă (școli, sanatorii, spitale etc.), în fapt astăzi este strâns legat de ideea de închisoare, de supraveghere în secret. O închisoare după modelul lui Bentham ar fi fost rotundă, cu celulele de la un etaj supravegheate de un număr limitat de persoane: un gardian. Deși un om nu poate supraveghea zeci ori sute de celule în același timp, faptul că prizonierii nu știu dacă sunt supravegheați va face, probabil, ca aceștia să se comporte ca și cum ar fi supravegheați. Au fost construite mai multe închisori în lume având concepția lui Bentham la bază. (link ‹eng›)


4. Furnicile sunt capabile de cooperare și să creeze superstructuri. Un exemplu extrem este dat de o colonie de furnici argentiniene (Linepithema humile) care se întinde pe 6.000 de kilometri, din nord-vestul Spaniei până în Italia, cu milioane de cuiburi și miliarde de membri. (link ‹eng›)


5. John Lennon, faimosul solist de la The Beatles, a afirmat în 1966, pe timpul unui interviu cu un jurnalist britanic, că: „Suntem mai populari decât Iisus astăzi”. Afirmația a fost preluată de presa americană, iar Lennon a trebuit să-și ceară scuze, dat fiind că reacția populară a fost teribilă, iar trupa a trebuit să anuleze concerte, membrii acesteia primind amenințări cu moartea. (link ‹eng›)


6. Un foarte interesant moment al istoriei recente este cel din 1940, când, pe fondul înfrângerii francezilor de către nemți, Franța și Marea Britanie aproape au devenit o singură țară! A fost chiar redactată o Declarație a uniunii de către Cabinetul de război britanic, care spunea: „Franța și Marea Britanie nu vor mai fi două națiuni, ci o uniune franco-britanică”, iar politicile economice, financiare, de apărare și de externe ar fi urmat să fie comune. Dar guvernul francez nu a aprobat uniunea, cu justificarea că preferă să devină „provincie nazistă”, decât „colonie britanică”. (link ‹eng›)


7. Deși astăzi vorbim despre Imperiul Bizantin, locuitorii imperiului nu foloseau această denumire, căci ei se considerau romani, deci erau parte a Imperiului Roman. Prima dată când apare denumirea de Imperiu bizantin este în 1557, la 104 ani după cucerirea Constantinopolului de către turci. Utilizarea acestei denumiri a fost necesară pentru istorici pentru a diferenția cele două imperii romane, cel din est de cel din vest.
„Byzantium” este numele orașului pe care s-a construit Constantinopolul, odată cu mutarea capitalei imperiale de la Roma de către împăratul  roman Constantin.
Bizantinii sunt cei care au inventat o armă nimicitoare în secolul al VII-lea: aruncătorul de flăcări (denumit și „focul grecesc”). Formula folosită a fost secret de stat. Dar aceasta s-a pierdut în timp, fiind astăzi necunoscută. (link 1; link 2 ‹eng›)


 

Write comments...
symbols left.
You are a guest ( Sign Up ? )
or post as a guest
Loading comment... The comment will be refreshed after 00:00.

Be the first to comment.