Marina Abramović
Născută în 1946, la Belgrad, Marina Abramović s-a format la academiile de artă din Belgrad și Zagreb, iar ulterior s-a stabilit la New York. Performance-uri precum Rhythm 0, Balkan Baroque și The Artist Is Present testează rezistența fizică, vulnerabilitatea și raportul de putere dintre artist și public.
Pentru Balkan Baroque, meditație viscerală asupra războaielor iugoslave, a primit Leul de Aur la Bienala de la Veneția din 1997. Abramović a contribuit decisiv la legitimarea performance-ului în marile muzee și la dezvoltarea unor metode de conservare și reinterpretare a artei efemere.
Dušan Kovačević
Dramaturgul și scenaristul Dušan Kovačević s-a născut în 1948, la Mrđenovac, lângă Šabac. În Spionul balcanic, Profesionalul și Maratoniștii aleargă turul de onoare, frica, obediența și paranoia politică sunt tratate printr-un umor în care comedia alunecă permanent spre tragedie.
A scris scenariile unor filme devenite repere ale culturii iugoslave și sârbe, între care Cine cântă acolo? și, împreună cu Emir Kusturica, Underground, laureat cu Palme d’Or în 1995. Influența sa se vede și în circulația internațională constantă a pieselor.
Želimir Žilnik
Născut în 1942, la Niš, Želimir Žilnik trăiește și lucrează la Novi Sad. Încă din perioada „Valului Negru” iugoslav, a filmat muncitori, șomeri, migranți și persoane împinse la marginea societății, combinând documentarul cu scene interpretate chiar de participanți.
Early Works a câștigat Ursul de Aur la Berlinală în 1969. Filme ulterioare precum Black Film, Kenedi Goes Back Home și Logbook_Serbistan contestă limbajul oficial despre sărăcie, frontiere și integrare. Metoda sa participativă a anticipat numeroase practici ale documentarului contemporan.
Vladimir Pištalo
Vladimir Pištalo s-a născut în 1960, la Sarajevo, dar a crescut și s-a format inclusiv la Kraljevo și Belgrad; apartenența sa literară este sârbă, iar cariera universitară s-a desfășurat mult timp în Statele Unite.
Romanul Tesla, portret printre măști reconstruiește savantul nu ca monument național, ci ca inventator vulnerabil, modelat de migrație, competiție și singurătate. Cartea a primit Premiul NIN pentru 2008 și a fost tradusă în mai multe limbi. Pištalo a condus Biblioteca Națională a Serbiei între 2021 și 2025, adăugând operei sale o importantă dimensiune instituțională.
Svetislav Basara
Născut în 1953, la Bajina Bašta, Svetislav Basara este romancier, eseist și publicist. În Fama despre bicicliști, Ascensiunea și căderea bolii Parkinson și Kontraendorfin, el amestecă pseudo-documentul, grotescul și metaficțiunea pentru a demonta mitologiile politice și culturale.
Basara se numără printre puținii autori care au primit de două ori Premiul NIN: în 2006 și 2020. Influența sa provine din capacitatea de a transforma polemica despre istorie, identitate și autoritate într-o formă literară originală, tradusă în numeroase limbi.
Gordana Vunjak-Novaković
Bioingineră sârbo-americană, născută în 1948, la Belgrad, Gordana Vunjak-Novaković a studiat și a predat la Universitatea din Belgrad, iar astăzi este University Professor la Columbia University.
Laboratorul său combină celule stem, biomateriale și bioreactoare pentru a crea țesuturi funcționale și modele de tip „organ-pe-cip”. Acestea permit studierea bolilor și testarea tratamentelor fără a reduce organismul la simple culturi celulare. În 2026 a primit Premiul internațional L’Oréal–UNESCO pentru Femeile în Știință
Ivan Gutman
Născut în 1947, la Sombor, Ivan Gutman este chimist și matematician, profesor emerit al Universității din Kragujevac și membru titular al Academiei Sârbe de Științe și Arte.
În 1978 a introdus conceptul de energie a grafului, inspirat din structura electronică a moleculelor. Ideea a devenit ulterior un domeniu internațional de cercetare, cu aplicații care depășesc chimia, ajungând la analiza rețelelor și prelucrarea imaginilor. Influența lui Gutman constă tocmai în transformarea unei intuiții chimice într-un instrument matematic autonom.
