Fotografia a fost făcută pe 18 iunie de către o cameră a Curiosity, aflat în a 2.440 zi marţiană. Credit: NASA

Recent roverul Curiosity al NASA a detectat cea mai mare cantitate de metan pe Marte de până acum. Încă nu se ştie dacă acest metan este produs de metabolismul unor forme de viaţă prezente pe planetă sau de procese geologice. Pe Pământ metanul este produs în urma proceselor metabolice care au loc în diverse forme de viaţă. În special microorganismele, precum bacteriile, care se află în sistemul digestiv al bovinelor şi chiar şi al nostru produc metan care este eliberat în atmosferă. Metanul este însă un gaz instabil, deoarece moleculele acestui gaz se descompun sub influenţa razelor ultraviolete. Metanul în atmosfera terestră este generat deci continuu în urma proceselor organice. În prezent concentraţia metanului în atmosferă este în jur de 1.800 părţi pe miliard de unitate de volum (ppbv).

În acest context măsurarea unei cantităţi de metan pe o planetă ar putea fi legată de existenţa vieţii pe aceasta şi, din acest, motiv, căutarea metanului în atmosfera planetelor este extrem de importantă.

Cum spuneam, roverul Curiosity al NASA a măsurat recent o creştere a cantităţii de metan  pe Marte – cea  mai mare cantitate de metan identificată vreodată!  Aceasta măsurătoare a fost efectuată cu spectrometrul laser Sample Analysis at Mars (SAM), care analizează cantităţi de gaz din atmosfera marţiană, studiind compoziţia acesteia. Astfel SAM a detectat o creştere importantă a metanului, şi anume 21 ppbv.

Faţă de metanul de pe Terra această cantitate este minusculă, însă, dacă ţinem cont că în mod normal metanul pe Marte este în jur de 1 ppbv, cantitatea identificată recent de SAM este mult mai mare.

În trecut o creştere a cantităţii de metan a fost măsurată de  misiunea agenţiei spaţiale europene Mars Express în 2004, când o creştere a metanului la nivel de 14 ppbv a fost înregistrată, generând o serie de discuţii aprinse legate de posibila origine a metanului: viaţa pe Marte sau procese geologice?

Nouă înregistrare a unui pic de metan pe Marte a generat la rândul ei o serie de discuţii şi ipoteze. Pe de o parte, există grupul celor care susţin că în subsolul Planetei Roşii ar putea exista colonii de bacterii, care, precum cele din aparatul digestiv al bovinelor, produc metan. Pe de altă parte, geologii susţin că la baza creşterii cantităţii de metan ar putea să fie procese geologice, precum reacţii ale apei din subsolul planetei cu mineralele din rocile marţiene, care ar produce metanul ca un produs secundar. Toţi însă sunt de acord asupra faptului că metanul este produs continuu de procese care au loc pe Marte în faţa „ochilor noştri”, de fapt în „nasul” lui SAM, care miroase şi analizează atmosfera marţiană.

După ce SAM a măsurat 21 ppbv de metan, valoarea acestuia în atmosferă a scăzut spre valorile normale (1 ppbv) şi nu s-au înregistrat alte creşteri, cel puţin nu atât de mari precum cea care i-a pus pe jar pe cercetători.

Nu este de mirare deci că eforturile de a înţelege originea acestui gaz pe planeta cea mai asemănătoare cu a noastră din sistemul solar se înteţesc. Misiunea europeană Trace Gas Orbiter (TGO), care orbitează din 2016 în jurul lui Marte, încearcă să descopere la rândul ei metan, însă până la ora actuală nu a înregistrat nici o creştere importantă a acestui gaz.

În următorii ani misiunea ExoMars2020 a Agenţiei Spaţiale Europene (ESA) şi a agenţiei spaţiale ruse ROSCOSMOS are ambiţiosul obiectiv de a săpa solul marţian la adâncimi de circa doi metri şi a căuta forme de viaţă, precum bacterii, care ar putea explica metanul produs pe Planeta Roşie.

Ceea ce se va descoperi în următorii ani pe Marte legat de originea metanului este extrem de important din perspectiva identificării vieţii atât pe această planetă, cât pe alte planete sau sateliţi ai acestora, atât în sistemul nostru solar, cât şi în altele.

Write comments...
symbols left.
You are a guest ( Sign Up ? )
or post as a guest
Loading comment... The comment will be refreshed after 00:00.

Be the first to comment.