Privire comparativă: Pământul şi Marte
Acum circa un miliard de ani planeta Marte nu era nicidecum roşie ci... albastră. Datele obţinute cu Marsis, radarul de la bordul sondei spaţiale Mars Express, arată că în trecut planeta era acoperită cu apă. Rămâne un mister unde a dispărut apa şi de ce în prezent planeta este uscată.
Marte este o planetă asemănătoare cu Pământul, fiind însă mai mică decât acesta şi cu o atmosferă extrem de rarefiată. Planeta Roşie pare lipsită de viaţă – cel puţin până în prezent nu au fost găsite urme ale acesteia care să fie confirmate şi recunoscute de către întreaga comunitate ştiinţifică. A existat însă în trecut viaţă pe această planetă? Greu de spus. Un pas important ar fi existenţa apei – care pe Pământ stă la baza vieţii.
Un studiu efectuat anul trecut de către un grup de cercetători italieni, folosind date obţinute cu ajutorul radarului Marsis, arată că sub calota de gheaţă de la polul sud al planetei Marte ar exista un lac cu apă lichidă.
Marsis (Mars Advanced Radar for Subsurface and Ionosphere Sounding) este un radar amplasat la bordul sondei Mars Express care orbitează în jurul lui Marte. Radarul trimite o serie de impulsuri de frecvență medie (1,5 - 5,5 MHz) către planetă și este construit astfel încât să funcționeze până la o altitudine de 1.200 km. O parte din impulsuri sunt reflectate de suprafață, iar o altă parte pătrunde în subsol și este reflectată de elementele conţinute în acesta. Sonda recepţionează impulsurile reflectate din subsol și în urma analizei se poate determina compoziția subsolului. Antena lui Marsis este liniară, cu lungimea de 40 de metri, iar impulsurile generate pătrund în sol la o adâncime de până la câțiva kilometri.
Mars Express
Datele obţinute cu Marsis au fost recent analizate de geologii de la University of Southern California, care au ajuns la concluzia că straturi de apă în subsolul planetei ar fi existat în trecut mai peste tot, nu doar la polul sud. Apa conţinută în aceste straturi pătrundea spre suprafaţa de la mare profunzime, prin fracturile din roci, de la adâncimi de circa 750 metri, şi izbucnea sub formă de râuri pe suprafaţa planetei. Pentru a confirma acest rezultat, grupul de cercetători a efectuat studii în Sahara şi în Arabia Saudită, unde au căutat şi au cartografiat sursele de apă subterane. Rezultatul acestui studiu va fi publicat într-un articol în revista Nature Geology.
Un al doilea studiu al datelor obţinute de Marsis arată că apa ar fi existat pe Marte în cantităţi foarte mari. Acest rezultat, obţinut de către cercetători de la Chicago University şi de la NASA va fi publicat în Scince Aedvances. Pe Marte existau aşadar fluvii cu o cantitate de apă dublă (pe unitate de suprafaţă) faţă de fluviile de pe Pământ. Fluviile de pe Marte erau însă turbulente şi temporare. Astăzi rămân doar urmele acestor fluvii, precum cele explorate de roverul NASA Curiosity în craterul Gaia în 2011 şi 2012. Cercetătorii susţin că în trecut Marte ar fi avut un regim de ploi intense, cu multă zăpadă, care însă se topea rapid, generând fluvii care la rândul lor se scurgeau rapid spre văile de pe planetă. Când s-au întâmplat toate acestea? Se pare că fluviile erau extrem de răspândite pe planetă într-o perioadă care se extinde de acum circa 3,6 miliarde de ani până acum un miliard de ani.
Unde a dispărut însă apa de pe Marte? Deocamdată nu avem răspunsul la această întrebare. Ipotezele curente vorbesc despre anumite fenomene astronomice şi/sau geologice, în care ar fi avut un rol important şi în faptul că planeta nu are azi o atmosferă sau câmp magnetic.
Marte, o dată o planetă albastră, este astăzi un deşert roşu, pe care apa nu mai curge de un miliard de ani. Singura planeta albastră din sistemul solar rămâne planta noastră, de care va trebui să avem mare grijă, pentru a nu risca să ajungă într-o zi ca Marte: un deşert fără viaţă.
Credit imagini: Wikipedia.org
